Ziua mondială a habitatului este marcată anual, în prima zi de luni din luna octombrie, în 2020 la data de 5 octombrie.

În contextul actual, în care întreaga omenire se confruntă cu criză sanitară provocată de noul coronavirus, tema din acest an a Zilei mondiale a habitatului este "Housing For All - A Better Urban Future", potrivit https://www.un.org/.

"Urgenţa îmbunătăţirii condiţiilor de locuit a fost scoasă în evidenţă de pandemia de COVID-19, care a devastat viaţa a milioane de oameni locuitori ai oraşelor. Accesul la apă curată şi canalizare, împreună cu distanţarea fizică sunt răspunsuri cheie la pandemie. Însă în cartierele mărginaşe s-a dovedit dificilă punerea în aplicare a acestor măsuri. Acest lucru înseamnă un risc crescut de infecţie, nu numai în acestea, ci în oraşe întregi", declara secretarul general al ONU, António Guterres, în mesajul său cu prilejul acestei zile, postat pe site-ul oficial al organizaţiei.

A avea o casă adecvată este acum, mai mult ca oricând, o chestiune de viaţă şi de moarte. Pe măsură ce noul coronavirus continuă să se răspândească, oamenilor li s-a spus să rămână acasă, dar această măsură simplă este imposibilă pentru persoanele care nu au locuinţe adecvate. Totodată, această pandemie ne-a amintit că o casă este mult mai mult decât un acoperiş. Pentru a ne face să ne simţim în siguranţă şi pentru a ne permite să continuăm să trăim, să muncim şi să învăţăm, o casă trebuie să fie sigură, să ne permită să accesăm serviciile şi infrastructura de bază pentru măsuri de igienă şi să avem suficient spaţiu pentru distanţarea fizică. De asemenea, ar trebui să fie amplasată într-un loc care să permită rezidenţilor accesul la spaţii publice verzi şi deschise, oportunităţi de angajare, servicii de îngrijire a sănătăţii, şcoli, centre de îngrijire a copiilor şi alte facilităţi sociale.

Se estimează că 1,8 miliarde de oameni trăiau deja în mahalale şi aşezări neoficiale, în locuinţe inadecvate sau fără adăpost în oraşe din întreaga lume înainte de începerea pandemiei. Aproximativ 3 miliarde de oameni nu dispun de facilităţi de bază pentru spălarea mâinilor. Acest lucru înseamnă că milioane de oameni din întreaga lume sunt mai predispuşi să aibă o stare de sănătate precară din cauza absenţei serviciilor de bază şi a expunerii la multiple pericole socio-economice şi de mediu.

Inegalităţile structurale au fost evidenţiate de pandemia de COVID-19, arătând modul în care persoanele aparţinând minorităţilor, popoarele indigene şi migranţii sunt afectate în mod disproporţionat de precaritatea locuinţelor, de supraaglomerare şi de lipsa de adăpost. Noul coronavirus s-a răspândit mai uşor în zone în care oamenii nu dispun de locuinţe adecvate şi se confruntă cu inegalităţi şi sărăcie. Locuitorii din aceste zone nu sunt recunoscuţi de către autorităţi sau protejaţi şi riscă să fie evacuaţi şi relocaţi, în special în perioade de criză. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM), 55% din populaţia lumii - aproximativ 4 miliarde de oameni - nu beneficiază de nicio formă de protecţie socială.

Locuinţa este un drept al omului şi un catalizator pentru toate celelalte drepturi fundamentale. Este singura modalitate de a asigura "Dreptul la un oraş pentru toţi", notează https://www.un.org/.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la recomandarea Comisiei pentru Aşezări Umane a ONU a stabilit marcarea acestei zile în 1985. A fost sărbătorită pentru prima dată la 6 octombrie 1986, sub genericul "Shelter is My Right", oraşul gazdă pentru marcarea evenimentului fiind Nairobi. Scopul acestei zile este de a aduce în prim-plan situaţia în care se află oraşele lumii şi dreptul fundamental al fiecărui om de a avea o locuinţă adecvată. În întreaga lume, atât în ţările dezvoltate, cât şi în ţările în curs de dezvoltare, pornind de la marile oraşele şi până la cele mai mici aşezări, se resimt efectele schimbărilor climatice, ale poluării, ale diminuării resurselor naturale, ale creşterii populaţiei şi inegalităţii economice. În acest context, această zi are rolul de a ne reaminti că toţi locuitorii planetei poartă responsabilitatea pentru cum vor arăta în viitor oraşele noastre.

În 2019, tema zilei a fost ''Tehnologii de ultimă oră, unelte inovative ce transformă deşeurile în bogăţie'', evenimentul principal fiind găzduit de Ciudad de Mexico. Alte teme şi oraşe gazdă au fost: ''Shelter for the Homeless'' (1987, New York); ''Shelter and Urbanization'' (1990, London); ''Future Cities'' (1997, Bonn); ''Safer Cities'' (1998, Dubai); ''Women in Urban Governance'' (2000, Jamaica); ''Cities without Slums'' (2001, Fukuoka), ''Water and Sanitation for Cities'' (2003, Rio de Janeiro), "Planning our Urban Future" (2009, Washington, D.C.), "Better City, Better Life" (2010, Shanghai, China), ''Cities and Climate Change'' (2011, Aguascalientes, Mexic), ''Changing Cities, Building Opportunities'' (2012, Embu, Kenya), ''Urban Mobility'' (2013, Bangkok), ''Voices from Slums'' (2014), ''Public Spaces for All'' (2015), "Housing at the Centre" (2016), "Housing Policies: Affordable Homes" (2017), ''Municipal Solid Waste Management'' (2018, Nairobi).

O locuinţă potrivită a fost recunoscută ca parte a dreptului la un standard de viaţă adecvat în cadrul instrumentelor internaţionale, respectiv Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948 şi Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale din 1966. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru
 

* Explicaţie foto: Panoramă de pe un versant muntos în oraşul japonez Nagasaki.