Summit-ul european dedicat obţinerii unui acord privind redresarea Uniunii pe fondul pandemiei de coronavirus, iniţiativei Parteneriatul Estic şi chestiunilor de politică externă, adoptarea de către eurodeputaţi a unei rezoluţii destinată aspectelor ce vizează relaţia post-Brexit a blocului comunitar cu executivul britanic şi relaxarea controalelor la frontierele ţărilor membre ale UE pe fondul măsurilor determinate de pandemia de coronavirus, precum şi aprobarea raportului anual al Uniunii privind drepturile omului şi democraţia în lume în 2019 reprezintă câteva dintre temele care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 15-19 iunie 2020.


Consiliul Uniunii Europene

* Consiliul UE a aprobat, la 15 iunie 2020, raportul anual al Uniunii privind drepturile omului şi democraţia în lume în 2019. Raportul marchează etapa finală a punerii în aplicare a Planului de acţiune al UE privind drepturile omului şi democraţia (2015-2019) şi confirmă faptul că, în 2019, UE a demonstrat încă o dată angajamentul său de a proteja, sprijini şi promova drepturile omului şi libertăţile fundamentale la nivel mondial, conform https://www.consilium.europa.eu/.

* Consiliul a adoptat, la 16 iunie, concluzii în care reafirmă angajamentul său ferm faţă de protejarea cetăţenilor UE împotriva terorismului şi a extremismului violent, în toate formele lor şi indiferent de originea lor. Concluziile evidenţiază, de asemenea, ameninţările reprezentate de noile forme de terorism şi solicită consolidarea în continuare a angajamentului şi a acţiunii externe ale UE privind combaterea terorismului în anumite zone geografice şi domenii tematice prioritare, scrie site-ul Consiliului.

* În cadrul videoconferinţei miniştrilor afacerilor europene din 16 iunie, s-au conturat opinii diferite cu privire la propunerile Comisiei de modificare a bugetului pe termen lung şi la noul fond de redresare, în special cu privire la criteriile de alocare şi problema împrumuturilor şi subvenţiilor. Referitor la relaţiile UE-Regatul Unit, miniştrii de resort au acceptat să intensifice negocierile privind viitorul parteneriat, în vederea ratificării unui acord până la sfârşitul anului 2020. Nu în ultimul rând, Germania, Portugalia şi Slovenia şi-au prezentat programul pentru preşedinţia Consiliului pentru următoarele 18 luni, notează site-ul Consiliului.

* La 17 iunie 2020, Consiliul UE a aprobat concluzii privind îmbunătăţirea investigaţiilor financiare şi a combaterii criminalităţii organizate. Consiliul a solicitat Comisiei să ia în considerare consolidarea cadrului legal privind gestionarea bunurilor îngheţate în vederea unei posibile confiscări ulterioare, precum şi îmbunătăţirea cadrului legal pentru a interconecta registrele naţionale de conturi bancare centralizate, mai scrie sursa citată.

* La 17 iunie, Consiliul a adoptat concluzii scrise prin care statele membre sunt invitate să examineze posibilităţile de inovare şi transformare digitală accelerată, precum şi continuarea dezvoltării competenţelor digitale ale profesorilor şi formatorilor, în contextul crizei COVID-19, scrie sursa citată.


Consiliul European

* ''Liderii Uniunii Europene şi-au exprimat voinţa politică de a continua sprijinul pentru Parteneriatul Estic prin consolidarea unei zone de stabilitate, prosperitate şi democraţie comune, ancorate în valori împărtăşite prin reglementările ordinii internaţionale şi ale dreptului internaţional. Parteneriatul estic este o prioritate de politică externă pentru Uniunea Europeană şi va continua să fie astfel, alături de priorităţile europene ale democraţiei, drepturilor omului, statului de drept, egalităţii de gen, reformelor structurale şi a combaterii dezinformării.'', a punctat, la 18 iunie 2020, la finalul videoconferinţei preşedintele Consiliului Charles Michel. ''Această reuniune a reprezentat ocazia de a pune în lumină importanţa strategică a acestui parteneriat, (...), fiind nevoie de a continua să muncim activ permanent'', a adăugat oficialul european, potrivit consilium.europa.eu.

* În deschiderea Consiliului European, prin videoconferinţă, preşedintele Parlamentului European David Sassoli a cerut, la 19 iunie 2020, liderilor Uniunii Europene să acţioneze pentru redresarea Europei pe fondul pandemiei de coronavirus, potrivit www.europarl.europa.eu. ''Timpul este un lux pe care nu ni-l permitem. Trebuie să acţionăm urgent şi curajos pentru că cetăţenii comunitari, afacerile şi economiile la nivelul Uniunii Europene au nevoie de un răspuns imediat.'', a spus preşedintele legislativului comunitar, cerând ca întreaga responsabilitate a ajutorului financiar să nu împovăreze generaţiile viitoare. Sassoli a cerut introducerea a unui acord de ansamblu în cadrul bugetului multianual al Uniunii.

* ''Europa trebuie să investească acum şi să facă reformă pentru a depăşi criza'', a spus, la 19 iunie 2020, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea Consiliului European desfăşurat prin videoconferinţă dedicat obţinerii unui acord asupra pachetului de redresare al Uniunii pe fondul pandemiei de coronavirus, indică agenţia DPA. Şefa Comisiei Europene a propus, luna trecută, un plan ambiţios de 750 de miliarde de euro pentru redresarea Uniunii Europene. Preşedintele Consiliului European Charles Michel a declarat, la finalul summit-ului organizat prin videoconferinţă, că sunt necesare discuţii suplimentare privind pachetul de stimulare economică pe fondul pandemiei de coronavirus la nivelul Uniunii Europene, fiind vorba de obţinerea unor puncte comune asupra mai multor chestiuni care vor trebui definitivate cu prilejul unei noi reuniuni ce va avea aloc la jumătatea lunii iulie. ''Nu subestimăm dificultăţile'', a mai spus Charles Michel, conform DPA. Şefa Comisiei Europene a apreciat drept pozitive discuţiile şi faptul că mulţi lideri au fost de acord cu necesitatea încheierii unui acord până la începutul lunii august, indică agenţia germană de presă.

* În contextul Consiliului European, la 19 iunie 2020, preşedintele României Klaus Iohannis a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, că, în urma discuţiilor, reprezentanţii statelor membre s-au înţeles să discute bugetul multianual şi fondul de recuperare, în contextul pandemiei de COVID-19, "la pachet", menţionând totodată că o reuniune a Consiliului European va avea loc cel mai probabil la mijlocul lunii iulie.

* Liderii Uniunii Europene au convenit, la 19 iunie 2020, cu prilejul summit-ului desfăşurat prin videoconferinţă, să prelungească cu încă şase luni sancţiunile economice împotriva Rusiei pentru rolul său în conflictul din estul Ucrainei şi pentru că nu a implementat acordurile de pace de la Minsk, potrivit preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, indică agenţiile DPA şi EFE. Sancţiunile UE vizează sectoarele finanţe, energie şi apărare ale Rusiei, împiedicând accesul anumitor bănci şi companii ruseşti la pieţele UE şi limitând anumite importuri din UE. Sancţiunile restricţionează, de asemenea, accesul Moscovei la anumite tehnologii şi servicii sensibile care pot fi utilizate pentru explorarea şi producerea petrolului.


Comisia Europeană

* Comisia Europeană a anunţat lansarea, la 16 iunie, a unei consultări publice online privind strategia farmaceutică pentru Europa. În contextul pandemiei de COVID-19, strategia va urmări să asigure aprovizionarea Europei cu medicamente sigure şi la preţuri accesibile pentru a răspunde nevoilor pacienţilor şi pentru a ajuta industria farmaceutică europeană să îşi păstreze poziţia de inovator şi lider mondial. Consultarea va dura trei luni, până 15 septembrie 2020, şi constă în întrebări care se vor concentra pe teme-cheie, conform unui comunicat de presă al executivului comunitar.

* Populaţia Uniunii Europene îmbătrâneşte şi este de aşteptat să scadă după 2030, potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat la 17 iunie 2020, care evidenţiază provocările pe care le prezintă această situaţie pentru relansarea economiilor afectate de criza coronavirusului. Se preconizează că ponderea celor în vârstă de 65 de ani şi peste va creşte de la aproximativ 20% în prezent la 30% în 2070, iar ponderea celor în vârstă de 80 de ani şi peste se va dubla în această perioadă, potrivit AFP.

* La 17 iunie, Comisia Comisia a prezentat o strategie europeană care are scopul de a accelera dezvoltarea, fabricarea şi punerea la dispoziţia populaţiei a unor vaccinuri sigure împotriva COVID-19. Intervalul de timp avansat de instituţia europeană este de 12-18 luni. Strategia UE se bazează pe doi piloni: asigurarea producţiei de vaccinuri în UE şi a unor rezerve suficiente pentru statele membre şi adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ţine seama de situaţia de urgenţă actuală şi recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente, notează site-ul Comisiei, https://ec.europa.eu/.


Parlamentul European

* Într-o dezbatere comună din 17 iunie, dinaintea summitului (19 iunie) ce se va axa pe relaţiile UE-Regatul Unit şi bugetul UE, deputaţii europeni au precizat că nu vor aproba un acord cu orice preţ şi au respins intenţia Regatului Unit de a negocia numai anumite domenii, în timp ce altele ar fi ignorate. Cu privire la bugetul pe termen lung al UE, eurodeputaţii au declarat că este nevoie de decizii urgente, iar următorul pas important este în mâinile Consiliului European: găsirea unei poziţii comune în rândul statelor membre, informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

* La 17 iunie, Parlamentul European a aprobat un ajutor de 279 de milioane de euro pentru Austria, Italia, Portugalia şi Spania ca urmare evenimentelor meteorologice extreme din aceste ţări, din anul 2019. Banii sunt alocaţi din Fondul de Solidaritate al UE, conform site-ul Parlamentului European.

* Mai multe structuri ale Parlamentului European, între care Parlamentarium, Casa Istoriei Europene, Staţia Europa, s-au deschis vizitelor publicului începând cu 15 iunie 2020, notează https://www.europarl.europa.eu/.

* Cu prilejul sesiunii plenare, eurodeputaţii au adoptat, la 18 iunie 2020, cu largă majoritate o rezoluţie dedicată viitoarelor relaţii dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Membrii Parlamentului European sunt profund îngrijoraţi de faptul că guvernul britanic insistă să negocieze numai domenii care sunt în interesul Regatului Unit şi precizează că Uniunea Europeană consideră inacceptabil faptul că Londra alege selectiv anumite politici şi cere insistent să aibă acces la piaţa internă, potrivit comunicatului de presă al legislativului comunitar. Eurodeputaţii solicită Regatului Unit şi să îşi respecte angajamentele luate în declaraţia politică semnată de prim-ministrul Boris Johnson şi ratificată atât de Uniunea Europeană, cât şi de Regatul Unit. Punerea în aplicare strictă a Protocolului privind Irlanda şi Irlanda de Nord şi aplicarea fidelă a Acordului de retragere, în beneficiul cetăţenilor UE din Regatul Unit şi a cetăţenilor britanici din UE, sunt condiţii prealabile care vor garanta încrederea necesară în vederea încheierii unui acord privind viitorul relaţiilor, precizează textul. Totodată, acordul Parlamentului European pentru orice viitoare acorduri comerciale cu Regatul Unit este condiţionat de aprobarea de către guvernul britanic a unor condiţii de concurenţă egale (prin norme şi standarde comune) în diverse domenii, cum ar fi protecţia mediului, standardele de muncă şi ajutorul de stat, dar şi de încheierea unui acord satisfăcător privind pescuitul.

* Eurodeputaţii au votat, la 19 iunie 2020, o nouă rezoluţie în care sunt inserate priorităţile pentru Strategia Europeană pentru persoanele cu dizabilităţi după 2020, potrivit europarl.europa.eu. Parlamentul European cere Comisiei Europene o nouă strategie în domeniu dezvoltată în strânsă cooperare cu persoanele cu dizabilităţi, cu familiile acestora şi cu organizaţiile de profil, acces echitabil al persoanelor cu dizabilităţi la îngrijire medicală, locuri de muncă, transport, locuinţe, o abordare bazată pe diferenţele de gen care să răspundă tuturor formelor de discriminare faţă de femei şi fete, ţinte clare şi precise şi evaluarea permanentă a situaţiei acestor persoane, implementarea şi dezvoltarea ulterioară a proiectului pilot pentru un card comunitar destinat acestor persoane care să fie recunoscut în state ale Uniunii Europene. Potrivit datelor UE, la nivelul comunităţii europene trăiesc circa 100 de milioane de persoane cu dizabilităţi, conform europarl.europa.eu.


Schengen

* La 15 iuine 2020, ţările membre ale UE au început să relaxeze unele controale la frontiere după izolarea determinată de pandemia de coronavirus, relatează Reuters. Germania, Belgia, Franţa şi Grecia au restabilit din 15 iunie libera circulaţie cu toate ţările din UE, potrivit AFP. Spania nu va primi turişti străini până la 21 iunie, cu excepţia unor insule spaniole. La rândul său, Grecia impune carantina obligatorie pentru cetăţenii care vin de pe o serie de aeroporturi din opt ţări din UE. Cehia are un sistem bazat pe culori şi interzice intrarea turiştilor din ţări de nivel "portocaliu" şi "roşu", cum ar fi Portugalia şi Suedia. Danemarca va permite accesul turiştilor din Islanda, Germania şi Norvegia, dar nu şi din Suedia, cu condiţia ca ei să rezerve cel puţin şase nopţi de cazare. Croaţia, care depinde în mare măsură de turism, şi-a redeschis de asemenea frontierele. Spaţiul Schengen, care cuprinde 22 de ţări din UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia, permite trecerea frontierelor fără controale, însă acestea au fost în mare parte închise timp de trei luni, cu excepţia traficului de bunuri şi deplasarea lucrătorilor din domeniile esenţiale, în contextul pandemiei.


Frontex

* Numărul refugiaţilor care au încercat să intre în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în luna mai 2020, când s-au înregistrat aproape 4.300 de treceri neautorizate ale frontierei pe principalele rute de migraţie din Europa. Numărul total de treceri ilegale ale frontierei în primele cinci luni ale anului 2020 se ridică la 31.600, conform unui comunicat al Frontex din 15 iunie 2020, de pe site-ul https://frontex.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, Liviu-Ioan Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Irina Giurgiu)