Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a hotărât, în 1994, marcarea la 17 iunie a Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei.

Potrivit ONU, deşertificarea este fenomenul care afectează terenurile în zone aride, semiaride şi uscate. Este cauzată în principal de activităţile umane şi de variaţiile climatice. Deşertificarea nu se referă la extinderea deşerturilor existente. Aceasta se întâmplă deoarece ecosistemele uscate, care acoperă mai mult de o treime din suprafaţa funciară a globului, sunt extrem de vulnerabile la supraexploatarea şi utilizarea inadecvată a terenurilor. Sărăcia, instabilitatea politică, despăduririle, supraaglomerarea şi practicile de irigare necorespunzătoare pot submina productivitatea terenului.

În 2020 tema este "Food. Feed.Fibre. - the links between consumption and land", marcarea Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei în acest an fiind axată pe schimbarea atitudinilor publice faţă de principala cauză a deşertificării şi degradării terenurilor - producţia şi consumul neîntrerupt.

Pe măsură ce populaţia globului devine mai numeroasă, mai bogată şi mai urbană, există o cerere mult mai mare de pământ pentru a furniza hrană, hrană pentru animale şi fibre pentru îmbrăcăminte. Între timp, sănătatea şi productivitatea terenurilor arabile existente scade, agravată de schimbările climatice.

Potrivit ONU, pentru a avea suficient teren productiv în vederea satisfacerii cerinţelor a zece miliarde de oameni până în 2050, stilul de viaţă trebuie să se schimbe. Desfăşurarea Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei sub sloganul "Food. Feed. Fibre." caută să educe oamenii cu privire la modul de reducere a impactului personal.

Ziua mondială de combatere a deşertificării şi secetei este marcată în fiecare an în vederea promovării eforturilor internaţionale de combatere a deşertificării, pentru conştientizarea publică. De asemenea, marcarea acestei zile este un prilej pentru a reaminti tuturor că neutralizarea degradării terenurilor este realizabilă prin rezolvarea problemelor, implicarea puternică a comunităţii şi cooperarea la toate nivelurile.

Decizia marcării Zilei mondiale pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost luată în vederea conştientizării publice a acestei probleme, precum şi pentru promovarea punerii în aplicare a Convenţiei Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării (UNCCD) în ţările care se confruntă cu o gravă secetă şi/sau deşertificare, în special în Africa, conform ONU.

Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia pentru combaterea deşertificării (UNCCD) la 17 iunie 1994.

UNCCD abordează în special zonele sub-umede aride, semiaride şi uscate, cunoscute sub numele de zonele uscate, unde se găsesc unele dintre cele mai vulnerabile ecosisteme. 195 de părţi ale Convenţiei colaborează pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă pentru persoanele din zonele uscate, pentru a menţine şi a restabili productivitatea solului şi pentru a atenua efectele secetei. UNCCD se angajează în mod special să adopte o abordare de jos în sus, încurajând participarea localnicilor la combaterea deşertificării şi a degradării terenurilor, potrivit ONU.

Dat fiind că dinamica terenului, a climei şi a biodiversităţii este strâns legată, UNCCD colaborează îndeaproape cu celelalte două convenţii de la Rio; Convenţia privind diversitatea biologică (CBD) şi Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC), pentru a răspunde acestor provocări complexe printr-o abordare integrată şi o utilizare cât mai bună a resurselor naturale. AGERPRES/ (Documentare-Mariana Zbora-Ciurel; Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)