Al doilea val de inundaţii care a lovit România în 1970 s-a produs în perioadele 23-25 mai şi 11-13 iunie, prelungindu-se în unele zone ale ţării până la începutul lunii iulie. În a doua parte a lunii mai, inundaţiile au fost provocate de ploile abundente care au căzut neîntrerupt timp de 48 de ore, în special în bazinul superior al Târnavelor, pe Oltul superior, în bazinul Bârladului şi pe râurile din Banat, dar şi de topirea rapidă a zăpezii căzute în munţi. În lunile iunie şi iulie, inundaţiile au fost provocate de ploi, principalele judeţe afectate fiind Satu-Mare, Maramureş, Bihor, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Sibiu, Hunedoara, Gorj, conform site-ului www.academia.edu.

Presa de la acea vreme a relatat, prin reportaje zilnice, lupta oamenilor cu furia apelor. În 23 mai, ziarul "România liberă" scria că multe localităţi şi zone agricole din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi au fost inundate, iar în judeţul Tulcea, de-a lungul braţului Măcin, "apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decât coroanele arborilor".

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970 

Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES 

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970 

Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES 

Sighişoara abia ieşise din primul val al inundaţiilor, când străzile din partea de jos a oraşului au fost din nou acoperite de ape. "Uriaşul tăvălug al Târnavei Mari a pustiit câmpuri, a strivit clădiri, a măturat bunuri, a devastat străzi, a luat vieţi omeneşti", scria ziarul "Scânteia" din 25 mai, precizând că apa "a pătruns din nou în cele trei fabrici ale Combinatului textil Sighişoara, a inundat mai multe întreprinderi şi o parte a Uzinei electrice".

În 26 mai, alte oraşe au fost inundate, între care Mediaş, Sighişoara, Blaj, Făgăraş, Brăila, Galaţi, Tecuci. Locuitorii din Râmnicu Vâlcea erau avertizaţi că "viitura ce se îndreaptă către oraşul lor va depăşi cu circa un metru viitura anterioară", scria ziarul "România liberă". În judeţul Brăila, locuitorii şi autorităţile s-au mobilizat imediat pentru apărarea cu diguri suplimentare a Insulei Mari a Brăilei. Tot în acea zi, ziarul "Scânteia" scria că situaţia din Deltă continuă să se agraveze, apele Dunării fiind în creştere. În unele localităţile digurile de apărare au cedat, iar locuitorii au fost evacuaţi cu bacuri, ceamuri şi alte ambarcaţiuni. 

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970 

Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970 

Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES

În 11-13 iunie, alte ploi torenţiale care au căzut fără întrerupere au provocat inundaţii în Transilvania, Oltenia şi Moldova. Râurile au ieşit din albie şi au acoperit suprafeţe agricole, străzi din localităţi.

Ziarul "Scânteia" din 12 iunie scria că în judeţul Gorj au fost inundate mai multe localităţi şi suburbii ale municipiului Târgu Jiu, fiind distrusă reţeaua de înaltă tensiune. "O serie de comune din judeţul Satu-Mare au fost lovite de viitura formată în urma unor furtuni şi ploi torenţiale de mare intensitate. (...) Nivelul Crişului Repede a crescut, la Oradea apele s-au revărsat". Totodată, municipiul Dej a fost inundat a patra oară, iar la Cluj, pe Cetăţuie, se observa fenomenul de dislocare a stâncilor şi alunecări de teren.

Inundaţii în Someşeni, judeţul Cluj, 13 iunie 1970

 Foto: (c) PETRE DUMITRESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în Someşeni, judeţul Cluj, 13 iunie 1970

 Foto: (c) PETRE DUMITRESCU /Arhiva istorică AGERPRES

În judeţul Sălaj, au fost afectate zone industriale din Şimleul Silvaniei, Măgura, Crasna, Zalău, fiind ameninţate de viitură localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Sohodor, Zlatna şi altele, anunţa ziarul "România liberă" din 13 iunie. 
    

Şi de această dată, în România au sosit ajutoare de la organizaţii ale Crucii Roşii din Norvegia, Elveţia, Suedia, Japonia, "care au donat conserve şi alte produse alimentare, plăpumi, pături, mantale de ploaie, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente", dar şi din partea unor societăţi şi organizaţii din Elveţia, Belgia, Austria, Marea Britanie, Tanzania, Germania, Franţa, Lichtenstein, Grecia, Iran, Bulgaria, Danemarca, SUA şi fosta URSS, informa AGERPRES în ştirile din 12, 13, 14 şi 15 iunie 1970. 

La începutul lunii iulie, după ploi torenţiale însoţite de furtuni, râurile s-au revărsat în judeţele Argeş şi Olt şi au afectat oraşele Curtea de Argeş, Piteşti, comune şi sate.

Inundaţii în judeţul Brăila, 16 iulie 1970

 Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 21 iulie 1970

 Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Ziarul "România liberă" din 7 iulie scria că ploile sub formă de averse au căzut în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, dar şi în anumite zone din Moldova, Muntenia şi Oltenia. "Apele au inundat unele localităţi din judeţele Olt, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa şi unele obiective industriale şi locuinţe din municipiul Bucureşti", scria cotidianul amintit. 

Inundaţii în judeţul Brăila, 22 iulie 1970

 Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

În a doua jumătate a lunii iulie, alt val de ploi torenţiale a scos apele unor râuri şi pâraie din matcă, fiind afectate judeţele Mehedinţi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Brăila, Galaţi, Olt, Buzău, Caraş Severin. "La Porţile de Fier apa a pătruns în sala de maşini şi în galerii, pe canalele de cabluri", şi-au întrerupt activitatea fabrici din Turnu Severin, amintea ziarul "Scânteia" din 18 iulie 1970.

Inundaţii în judeţul Brăila, 23 iulie 1970

 Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 23 iulie 1970

 Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Şi în luna iulie au continuat să vină în România ajutoare pentru sinistraţi din Italia, Japonia, Crucea Roşie SUA, Grecia, Germania, Olanda, Spania, Elveţia, preciza AGERPRES în ştirile transmise în perioada 3-7 iulie 1970.

După inundaţiile din 1970, a fost reînfiinţat Consiliul Naţional al Apelor (CNA), care avea în subordine direcţii ale apelor organizate pe bazine hidrografice, oficii de gospodărire a apelor, institute de cercetare, studii şi proiectare, un trust de construcţii-montaj, întreprinderi de dragaje pentru decolmatarea albiilor cursurilor de apă, conform site-ului apele-romane.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

 * Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (perioada mai-iunie-iulie 1970, autori: Ion Popovici, N. Popescu Bogdăneşti, Paul Diaconescu, P. Solcan, Ion Pavelescu, Graziela Vântu, Mihai Creangă, Dumitru Tabacu, Mihai Popescu, Pia Rădulescu) şi "Scânteia" (perioada mai-iunie-iulie 1970, autori: Ilie Tănăsache, Constantin Dumitru, Costin Murgescu, Vasile Gaftone, Ştefan Dinică, Radu Constantinescu, Stelian Savin, Ilie Purcaru, Nicolae Brujan, Aurel Pop, Sabin Ionescu, N. Grigore Mărăşanu, Mihai Dumitrescu, Constantin Moraru, Nicolae Mocanu, Octav Grumeza, Emil Vasilescu, Ştefan Dinică, Victor Vântu, Viorel Sălăgean), precum şi a ştirilor AGERPRES din perioadele 12-15 iunie şi 3-7 iulie 1970.
 

** Explicaţie foto din deschidere: Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970