DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iunie-iulie 1970
Al doilea val de inundaţii care a lovit România în 1970 s-a produs în perioadele 23-25 mai şi 11-13 iunie, prelungindu-se în unele zone ale ţării până la începutul lunii iulie. În a doua parte a lunii mai, inundaţiile au fost provocate de ploile abundente care au căzut neîntrerupt timp de 48 de ore, în special în bazinul superior al Târnavelor, pe Oltul superior, în bazinul Bârladului şi pe râurile din Banat, dar şi de topirea rapidă a zăpezii căzute în munţi. În lunile iunie şi iulie, inundaţiile au fost provocate de ploi, principalele judeţe afectate fiind Satu-Mare, Maramureş, Bihor, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Sibiu, Hunedoara, Gorj, conform site-ului www.academia.edu.
Presa de la acea vreme a relatat, prin reportaje zilnice, lupta oamenilor cu furia apelor. În 23 mai, ziarul "România liberă" scria că multe localităţi şi zone agricole din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi au fost inundate, iar în judeţul Tulcea, de-a lungul braţului Măcin, "apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decât coroanele arborilor".

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970
Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970
Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES
Sighişoara abia ieşise din primul val al inundaţiilor, când străzile din partea de jos a oraşului au fost din nou acoperite de ape. "Uriaşul tăvălug al Târnavei Mari a pustiit câmpuri, a strivit clădiri, a măturat bunuri, a devastat străzi, a luat vieţi omeneşti", scria ziarul "Scânteia" din 25 mai, precizând că apa "a pătruns din nou în cele trei fabrici ale Combinatului textil Sighişoara, a inundat mai multe întreprinderi şi o parte a Uzinei electrice".
În 26 mai, alte oraşe au fost inundate, între care Mediaş, Sighişoara, Blaj, Făgăraş, Brăila, Galaţi, Tecuci. Locuitorii din Râmnicu Vâlcea erau avertizaţi că "viitura ce se îndreaptă către oraşul lor va depăşi cu circa un metru viitura anterioară", scria ziarul "România liberă". În judeţul Brăila, locuitorii şi autorităţile s-au mobilizat imediat pentru apărarea cu diguri suplimentare a Insulei Mari a Brăilei. Tot în acea zi, ziarul "Scânteia" scria că situaţia din Deltă continuă să se agraveze, apele Dunării fiind în creştere. În unele localităţile digurile de apărare au cedat, iar locuitorii au fost evacuaţi cu bacuri, ceamuri şi alte ambarcaţiuni.

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970
Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970
Foto: (c) RADU CRISTESCU /Arhiva istorică AGERPRES
În 11-13 iunie, alte ploi torenţiale care au căzut fără întrerupere au provocat inundaţii în Transilvania, Oltenia şi Moldova. Râurile au ieşit din albie şi au acoperit suprafeţe agricole, străzi din localităţi.
Ziarul "Scânteia" din 12 iunie scria că în judeţul Gorj au fost inundate mai multe localităţi şi suburbii ale municipiului Târgu Jiu, fiind distrusă reţeaua de înaltă tensiune. "O serie de comune din judeţul Satu-Mare au fost lovite de viitura formată în urma unor furtuni şi ploi torenţiale de mare intensitate. (...) Nivelul Crişului Repede a crescut, la Oradea apele s-au revărsat". Totodată, municipiul Dej a fost inundat a patra oară, iar la Cluj, pe Cetăţuie, se observa fenomenul de dislocare a stâncilor şi alunecări de teren.

Inundaţii în Someşeni, judeţul Cluj, 13 iunie 1970
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în Someşeni, judeţul Cluj, 13 iunie 1970
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU /Arhiva istorică AGERPRES
În judeţul Sălaj, au fost afectate zone industriale din Şimleul Silvaniei, Măgura, Crasna, Zalău, fiind ameninţate de viitură localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Sohodor, Zlatna şi altele, anunţa ziarul "România liberă" din 13 iunie.
Şi de această dată, în România au sosit ajutoare de la organizaţii ale Crucii Roşii din Norvegia, Elveţia, Suedia, Japonia, "care au donat conserve şi alte produse alimentare, plăpumi, pături, mantale de ploaie, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente", dar şi din partea unor societăţi şi organizaţii din Elveţia, Belgia, Austria, Marea Britanie, Tanzania, Germania, Franţa, Lichtenstein, Grecia, Iran, Bulgaria, Danemarca, SUA şi fosta URSS, informa AGERPRES în ştirile din 12, 13, 14 şi 15 iunie 1970.
La începutul lunii iulie, după ploi torenţiale însoţite de furtuni, râurile s-au revărsat în judeţele Argeş şi Olt şi au afectat oraşele Curtea de Argeş, Piteşti, comune şi sate.

Inundaţii în judeţul Brăila, 16 iulie 1970
Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 21 iulie 1970
Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES
Ziarul "România liberă" din 7 iulie scria că ploile sub formă de averse au căzut în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, dar şi în anumite zone din Moldova, Muntenia şi Oltenia. "Apele au inundat unele localităţi din judeţele Olt, Argeş, Teleorman, Dâmboviţa şi unele obiective industriale şi locuinţe din municipiul Bucureşti", scria cotidianul amintit.

Inundaţii în judeţul Brăila, 22 iulie 1970
Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES
În a doua jumătate a lunii iulie, alt val de ploi torenţiale a scos apele unor râuri şi pâraie din matcă, fiind afectate judeţele Mehedinţi, Dolj, Ialomiţa, Teleorman, Brăila, Galaţi, Olt, Buzău, Caraş Severin. "La Porţile de Fier apa a pătruns în sala de maşini şi în galerii, pe canalele de cabluri", şi-au întrerupt activitatea fabrici din Turnu Severin, amintea ziarul "Scânteia" din 18 iulie 1970.

Inundaţii în judeţul Brăila, 23 iulie 1970
Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES

Inundaţii în judeţul Brăila, 23 iulie 1970
Foto: (c) MIHAI ALEXE /Arhiva istorică AGERPRES
Şi în luna iulie au continuat să vină în România ajutoare pentru sinistraţi din Italia, Japonia, Crucea Roşie SUA, Grecia, Germania, Olanda, Spania, Elveţia, preciza AGERPRES în ştirile transmise în perioada 3-7 iulie 1970.
După inundaţiile din 1970, a fost reînfiinţat Consiliul Naţional al Apelor (CNA), care avea în subordine direcţii ale apelor organizate pe bazine hidrografice, oficii de gospodărire a apelor, institute de cercetare, studii şi proiectare, un trust de construcţii-montaj, întreprinderi de dragaje pentru decolmatarea albiilor cursurilor de apă, conform site-ului apele-romane.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (perioada mai-iunie-iulie 1970, autori: Ion Popovici, N. Popescu Bogdăneşti, Paul Diaconescu, P. Solcan, Ion Pavelescu, Graziela Vântu, Mihai Creangă, Dumitru Tabacu, Mihai Popescu, Pia Rădulescu) şi "Scânteia" (perioada mai-iunie-iulie 1970, autori: Ilie Tănăsache, Constantin Dumitru, Costin Murgescu, Vasile Gaftone, Ştefan Dinică, Radu Constantinescu, Stelian Savin, Ilie Purcaru, Nicolae Brujan, Aurel Pop, Sabin Ionescu, N. Grigore Mărăşanu, Mihai Dumitrescu, Constantin Moraru, Nicolae Mocanu, Octav Grumeza, Emil Vasilescu, Ştefan Dinică, Victor Vântu, Viorel Sălăgean), precum şi a ştirilor AGERPRES din perioadele 12-15 iunie şi 3-7 iulie 1970.
** Explicaţie foto din deschidere: Inundaţii în judeţul Brăila, 30 mai 1970
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin












