Miniştrii de justiţie ai UE se reunesc în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE (JAI), în sistem videoconferinţă, la 4 iunie 2020, pentru a lua în discuţie teme precum cesiunile de creanţe, extrădarea cetăţenilor UE către ţări terţe sau impactul pandemiei de COVID-19 în domeniul justiţiei, informează site-ul Consiliului UE.

Un prim subiect luat în discuţie este proiectul de regulament privind cesiunile de creanţe. Propunerea de regulament privind legea aplicabilă efectelor asupra terţilor ale cesiunilor de creanţe prevede norme uniforme care ar trebuie să stea la baza legilor naţionale privind proprietatea asupra unei creanţe după ce aceasta a fost cesionată în cadrul unei tranzacţii transfrontaliere. Propunerea are scopul de a încuraja investiţiile transfrontaliere în UE şi de a facilita accesul la finanţare pentru întreprinderi şi pentru consumatori, prin asigurarea unei securităţi juridice sporite pentru investitori. Discuţia miniştrilor se va concentra şi pe orientările politice cu privire la diverse aspecte referitoare la propunerea de regulament: dacă ar trebui să fie exclusă aplicarea retroactivă a regulamentului sau dacă ar trebui menţinut în regulament principiul universalităţii, menţionează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la extrădarea cetăţenilor UE către ţări terţe, miniştrii de resort analizează dacă sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre, în vederea unui schimb mai eficient de informaţii care ar putea fi relevante. De asemenea, statul membru al cărui cetăţean este persoana căutată ar putea să evalueze, înainte de extrădare, contextul, situaţia şi acţiunile care sunt posibile. Nu în ultimul rând, statele ar trebui să se asigure că există o viziune comună asupra modului în care obligaţiile în ceea ce priveşte extrădarea sunt puse în practică, mai arată sursa citată.

Un alt subiect de pe ordinea de zi a videoconferinţei din 4 iunie este impactul pandemiei COVID-19 în domeniul justiţiei. În acest sens, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Eurojustul, Reţeaua judiciară europeană şi Comisia vor prezenta o imagine de ansamblu a situaţiei actuale în ceea ce priveşte impactul pandemiei de COVID-19 asupra spaţiului de justiţie al UE.

Reuniunea precedentă a miniştrilor justiţiei a avut loc tot în regim de videoconferinţă, la 6 aprilie 2020 şi a luat în discuţie măsurile introduse de statele membre în domeniul justiţiei ca răspuns la pandemia de COVID-19. Concluzia reuniunii, iniţiate de preşedinţia croată a Uniunii, a fost aceea că toate măsurile extraordinare luate de statele membre ar trebui luate în accord cu respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, scrie site-ul preşedinţiei croate.

În cadrul rubricii "Diverse", preşedinţia croată a Uniunii va prezenta un raport cu privire la videoconferinţa la nivel ministerial dintre UE şi SUA privind justiţia şi afacerile interne, care a avut loc la 28 mai 2020. Totodată, viitoarea preşedinţie germană a Uniunii îşi va prezenta programul de lucru, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Tot în cadrul videconferinţei, Comisia va informa miniştrii în legătură cu situaţia actuală în ceea ce priveşte înfiinţarea Parchetului European (EPPO) şi cu negocierile internaţionale în curs privind probele electronice.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie consilium.europa.eu.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.consilium.europa.eu

* Explicaţie foto: Videoconferinţa miniştrilor justiţiei din 6 aprilie 2020