"În anul 4000 sau O călătorie la Venus" este un roman ştiinţifico-fantastic semnat de prozatorul Victor Anestin (1875-1918).

A fost publicat în 1899 şi este considerat primul roman SF din literatura română, potrivit http://aman.ro.

Lucrarea imaginează experienţele trăite de doi oameni de ştiinţă, Asales şi Saitni, din anul 4000, care ajung pe suprafaţa planetei Venus la bordul unei "rachete electrice". Cartea atrage în special prin bogăţia de detalii legate de diferitele aspecte ale vieţii pe Venus, de la clasele sociale existente, până la progresele ştiinţifice realizate de venusieni şi până la descrierile florei de pe Venus.

De exemplu, "Arborii şi plantele ce cresc pe această planetă au dimensiuni colosale şi sunt de o natură foarte elastică: în timpul furtunilor ce se deslănţuiesc cu atâta furie pe Venus, ei se îndoiesc până la pământ, dar nici unul nu se rupe. Frunzişul lor e foarte des şi ascunde mii de cuiburi de păsări. O pădure venusiană e un rai pentru auz şi vedere. Florile care împodobesc pădurea sunt mici, dar toate strălucitoare prin culorile lor." Cât despre faună, "animalele nu au împărţirea ca pe Pământ; toate se împart în două mari clase: păsări şi peşti. Mamifere nu există acolo. Nu există păsări răpitoare, chiar cele mari se nutresc cu sămînţele şi cu fructele ce sunt aşa de numeroase pe planeta Venus."

În 1975, sonda sovietică Venera 9 avea să transmită primele imagini de pe suprafaţa planetei Venus, potrivit russianspaceweb.com. Dezolantul relief pietros, arid şi lipsit de orice urmă de viaţă s-a dovedit a fi la polul opus celui imaginat de scriitorul român.

În "Dicţionarul general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, 2004), Victor Durnea scrie despre Anestin, astfel: "Merite de înainte-mergător, ce-i vor fi recunoscute târziu, are în domeniul literaturii ştiinţifico-fantastice. Prin articolul 'Romanul ştiinţific' (1898) şi prin altele, ulterioare, el este primul teoretician al genului, iar cele trei romane, 'În anul 4000 sau O călătorie la Venus', 'O tragedie cerească' şi 'Puterea ştiinţei', îl aşază printre cei mai importanţi autori români de anticipaţie din prima jumătate a secolului al XX-lea. Cel dintâi roman imaginează, plecând de la ipoteze mai vechi, o lume locuită, alta decât Pământul. Intriga este simplă, lăsând în umbră psihologia eroilor, dar coerenţa tabloului schiţat precum şi atingerea unei probleme grave - alienarea omului prin tehnica omniprezentă - reţin atenţia."

Romancierul şi memorialistul Victor Anestin s-a născut la Bacău. A absolvit liceul la Craiova (1892). Ulterior, a audiat intermitent cursuri ale Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, fiind totodată corector, reporter, redactor şi secretar de redacţie la diverse ziare din Capitală. A fost un autodidact erudit şi entuziast, pasiunea sa de o viaţă fiind astronomia (dintre cele treizeci de volume publicate, cele mai multe sunt de astronomie).

Şi-a legat numele mai ales de seria a doua (1912-1916) a "Ziarului ştiinţelor populare şi al călătoriilor". A înfiinţat, în 1907, Societatea Astronomică Română "Camille Flammarion", a întemeiat şi a condus revista "Orion" (1907-1912), prima publicaţie periodică de astronomie din România, când în tot restul lumii apăreau doar unsprezece publicaţii de acest fel.

Împreună cu chimistul Constantin I. Istrati a întemeiat Universitatea Populară din Bucureşti (1912), iar împreună cu matematicianul Gh. Ţiţeica şi fizicianul Ştefan Hepites a fondat Societatea "Prietenii Ştiinţei" (1913). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)