Propunerea venită din partea liderilor francez şi german cu privire la un plan de relansare de 500 de miliarde de euro, reacţia instituţiilor UE cu privire la acest plan, Strategia UE în domeniul Biodiversităţii, adoptarea de către Consiliul UE a instrumentului SURE de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă şi avertismentul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor cu privire la un al doilea val de COVID-19 se numără printre subiectele săptămânii 18-22 mai.


Comisia Europeană

* La 18 mai, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus un plan de relansare în Europa de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic al noului coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică, au relatat agenţiile AFP şi DPA. Liderii de la Paris şi Berlin au propus ca executivul comunitar să finanţeze această susţinere pentru relansare împrumutându-se de pe pieţe "în numele UE". Acest plan de relansare s-ar adăuga la programul de urgenţă de 500 de miliarde de euro deja decis în contextul pandemiei de miniştrii de finanţe din zona euro şi format în special din capacităţi de împrumut. În total, Europa va debloca, astfel, circa 1.000 de miliarde de euro. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au salutat propunerea. Charles Michel a reamintit că "toate statele membre ar trebui să fie implicate" pentru "a ajunge la un acord". "Fac apel la cele 27 de state membre să lucreze într-un spirit de compromis imediat ce Comisia Europeană va depune o propunere", a adăugat preşedintele Consiliului European.

* La 19 mai, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a anunţat că Executivului comunitar nu va copia pur şi simplu o propunere franco-germană pentru planul său de relansare ce va fi prezentat săptămâna viitoare şi care va include o combinaţie echilibrată de împrumuturi şi granturi în locul propunerilor sugerate de autorităţile de la Paris şi Berlin. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, trebuie să prezinte pe 27 mai propriul său plan pentru relansare economică. "Propunerea (franco-germană) merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ţine cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European", a precizat şefa executivului comunitar într-un comunicat de presă.

* La 19 mai, Comisia a anunţat că a mobilizat încă 122 de milioane de euro din programul său de cercetare şi de inovare, Orizont 2020, pentru activităţile de cercetare urgent necesare în ceea ce priveşte noul coronavirus, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Noua cerere de exprimare a interesului contribuie la angajamentul în valoare de 1,4 miliarde de euro al CE în favoarea iniţiativei "Răspunsul mondial la coronavirus", lansată de preşedintele Ursula von der Leyen la 4 mai 2020.

Proiectele finanţate în temeiul prezentei cereri de exprimare a interesului ar trebui să transforme procesele de fabricaţie în vederea producerii rapide de materiale şi de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratare şi prevenire, precum şi să dezvolte tehnologii medicale şi instrumente digitale pentru a îmbunătăţi detectarea, supravegherea şi îngrijirea pacienţilor. Termenul de depunere a propunerilor este 11 iunie 2020, întrucât cererea de exprimare a interesului se va concentra pe obţinerea de rezultate rapide.

* La 20 mai, vicepreşedintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, a declarat în cadrul conferinţei de presă despre Strategiile UE în domeniul Biodiversităţii şi ''De la fermă la furculiţă'' că acestea reprezintă elementul central al planului de recuperare al UE. Potrivit oficialului UE, aceste strategii sunt cruciale pentru sănătatea, bunăstarea şi crearea oportunităţilor imediate în afaceri şi investiţii, iar Strategia în Biodiversitate este esenţială pentru stimularea rezilienţei, prevenirea apariţiei şi răspândirii viitoarelor boli, cum ar fi zoonozele. ''Prin Strategia în Biodiversitate, propunem ţinte ambiţioase pentru 2030 şi prezentăm un Plan de restaurare a naturii în UE (EU Nature Restoration Plan). (...) Estimăm că la nivel global, sistemele alimentare durabile pot crea o nouă valoare economică de peste 1,8 trilioane de euro'' - a mai evidenţiat Frans Timmermans, conform https://ec.europa.eu/.

* La 21 mai, Comisia a aprobat o schemă ''umbrelă'' pentru Italia în valoare de 9 miliarde de euro pentru a susţine economia ţării în contextul pandemiei de coronavirus. Schema a fost aprobată sub Cadrul temporar de ajutor al statelor adoptat de Comisie la 19 martie 2020, cu amendamente la 3 aprilie şi 8 mai 2020. ''Schema va permite susţinerea companiilor de toate mărimile din regiunile Italiei, provincii autonome, care fac parte din alte organisme teritoriale şi camere de comerţ. (...) Continuăm colaborarea strânsă cu statele membre pentru a ne asigura că măsuri de susţinere naţională sunt implementate într-o manieră oportună, coordonată şi eficientă, în acord cu reglementările UE'', a precizat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, potrivit https://ec.europa.eu/.

* La 21 mai, şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a condamnat ameninţările proferate la 20 mai de ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, la adresa Israelului, estimând că ele pun în pericol pacea mondială. "Condamn în termenii cei mai fermi posibil apelul Ghidului suprem iranian @khamenei_ir la luptă împotriva Israelului", a scris Borrell pe contul său de Twitter. "Asta reprezintă o ameninţare pentru pacea şi securitatea internaţionale. Securitatea Israelului este de o importanţă primordială şi UE va fi alături de el", a adăugat oficialul european. La 20 mai, ayatollahul Ali Khamenei a scris pe contul său de Twitter: "Vom susţine (...) orice naţiune sau grup care se opune şi luptă împotriva regimului sionist", făcând apel la susţinerea "luptelor" palestinienilor pentru a-şi determina viitorul.


Parlamentul European

* La 19 mai, într-o videoconferinţă a eurodeputaţilor pe tema bugetului pe termen lung al UE şi a răspunsului la criză, parlamentarii au solicitat ca fondul de recuperare să fie creat cât mai curând posibil pentru a preveni o recesiune majoră. Eurodeputaţii au salutat propunerea franco-germană şi au reiterat poziţia Parlamentului asupra planului aşa cum a fost adoptat în recenta sesiune plenară. Preşedinta Comisiei Europene va prezenta Cadrul Financiar Multianual şi propunerile pentru planul de recuperare în faţa Parlamentului, care va susţine şi o dezbatere în cadrul sesiunii plenare, programată la 27 mai, conform https://ec.europa.eu/.

* La 22 mai, Parlamentul European (PE) a anunţat că iniţiativa EYE - European Youth Event (Evenimentul tineretului european) se mută online pentru a pune în legătură tinerii cu politicienii, experţii şi factorii influenţi în discuţiile despre rolul UE în criza provocată de COVID-19. În urma amânării EYE2020 din cauza pandemiei, 'EYE online' ajunge în săptămâna finală şi se adresează problemelor tinerilor ca parte a campaniei #EuropeansAgainstCovid19. Participanţii vor putea dezbate împreună cu interlocutori precum preşedintele PE, David Sassoli, vicepreşedinţii Katarina Barley şi Othmar Karas, preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, comisari europeni şi europarlamentari, a anunţat www.europarl.europa.eu.

- La 22 mai, PE şi-a reiterat susţinerea pentru autorităţile locale care luptă cu efectele pandemiei. Măsurile curente de precauţie pentru oprirea răspândirii COVID-19 nu au afectat capacitatea PE de a asigura funcţiile legislativă, bugetară şi de control ale instituţiei, preşedintele Sassoli oferind susţinerea în faţa consecinţelor socio-economice ale crizei prin furnizarea de hrană, adăpost şi centre de testare COVID-19 în cele trei puncte unde funcţionează PE: Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg. ''Suntem implicaţi într-o urgenţă care afectează vieţile oamenilor. Criza trebuie să ne determine pe toţi, inclusiv instituţiile, să dăm un exemplu bun'', a declarat preşedintele David Sassoli, potrivit www.europarl.europa.eu.


Consiliul UE

* La 19 mai, Consiliul UE a anunţat adoptarea unui instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă (SURE), anunţă https://www.consilium.europa.eu/. Consiliul a adoptat SURE pentru a oferi statelor membre împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde de euro în condiţii favorabile, pentru a contribui la finanţarea creşterii bruşte şi acute a cheltuielilor publice naţionale, începând de la 1 februarie 2020, datorate schemelor de şomaj tehnic şi măsurilor similare de la nivel naţional, inclusiv pentru persoanele care desfăşoară o activitate independentă, sau a cheltuielilor cu unele măsuri legate de sănătate, îndeosebi la locul de muncă.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranţă, în valoare de 540 de miliarde euro, conţinute în raportul Eurogrupului convenit la 9 aprilie 2020 pentru sprijinirea locurilor de muncă, a lucrătorilor, a întreprinderilor şi a statelor membre. Liderii UE au aprobat raportul la 23 aprilie şi au cerut ca pachetul să devină operaţional până la 1 iunie 2020. SURE va deveni disponibil după ce toate statele membre îşi vor furniza garanţiile. Ulterior, instrumentul va rămâne operaţional până la 31 decembrie 2022. Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul poate decide să prelungească perioada în care instrumentul este disponibil, de fiecare dată pentru o perioadă suplimentară de şase luni, dacă perturbările economice severe provocate de pandemia de COVID-19 persistă.

* La 20 mai, Consiliul a anunţat adoptarea unui pachet de asistenţă în valoare de 3 miliarde de euro pentru sprijinirea a zece parteneri vizaţi de politica de extindere şi de vecinătate, pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de COVID-19. Asistenţa financiară va fi acordată sub formă de împrumuturi în condiţii foarte avantajoase şi va fi alocată după cum urmează: Albania: 180 de milioane euro; Bosnia şi Herţegovina: 250 de milioane euro; Georgia: 150 de milioane euro; Iordania: 200 de milioane euro; Kosovo: 100 de milioane euro; Republica Moldova: 100 de milioane euro; Muntenegru: 60 de milioane euro; Republica Macedonia de Nord: 160 de milioane euro; Tunisia: 600 de milioane euro; Ucraina: 1.200 de milioane euro- anunţă www.consilium.europa.eu


Eurostat

* La 19 mai, Eurostat a publicat date potrivit cărora lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 2,1% în luna martie 2020, comparativ cu luna februarie 2020, acesta fiind cel mai mare avans înregistrat în rândul statelor membre UE. În zona euro şi la nivelul Uniunii Europene lucrările de construcţii au înregistrat o scădere de 14,1% respectiv 12%, de la o lună la alta. Statele membre UE cu cele cele mai mari creşteri ale lucrărilor de construcţii au fost România (2,1%), Germania (1,8%) şi Olanda (1,5%). În schimb, cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Franţa (minus 40,2%) şi Italia (minus 36,2%).

* Datele publicate la 20 mai de Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât la 0,3% în luna aprilie 2020, de la 0,7% în luna martie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a coborât până la 0,7%, de la 1,2% în luna precedentă, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Cehia, Polonia, Ungaria şi România. Comparativ cu situaţia din luna martie, rata anuală a inflaţiei în luna aprilie a scăzut în 26 de state membre şi a rămas stabilă într-o singură ţară. În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut până la 2,3% în luna aprilie, de la 2,7% în luna martie. Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în Cehia (3,3%), Polonia (2,9%), Ungaria (2,5%) şi România (2,3%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Slovenia (minus 1,3%), Cipru (minus 1,2%), Estonia şi Grecia (ambele cu minus 0,9%).


Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC)

La 21 mai, ECDC a anunţat că Europa trebuie să se pregătească pentru un al doilea val de COVID-19, într-un moment în care numeroase ţări au anunţat ieşirea din izolare. Problema nu este de a şti dacă va exista un nou val de contaminări, ci "când va avea loc şi ce amploare va avea", a afirmat directoarea ECDC, Andrea Ammon, într-un interviu acordat cotidianului britanic The Guardian. "Virusul este în jurul nostru, circulând mult mai mult decât în ianuarie şi februarie", a adăugat ea, subliniind că cifrele privind imunitatea populaţiei nu sunt încurajatoare: "85% până la 90%" dintre cetăţeni rămân expuşi la maladia COVID-19. Europa este continentul cel mai afectat de pandemie, cu aproape 2 milioane de cazuri confirmate, dintre care 169.932 mortale, în principal în Regatul Unit, în Franţa şi în Spania, potrivit unui bilanţ publicat la 21 mai de AFP.


Curtea de Justiţie a UE (CJUE)

În urma unei decizii a Curţii de Justiţie a UE, Ungaria va renunţa la zonele de tranzit de la frontieră, acolo unde erau ţinuţi solicitanţii de azil cât timp autorităţile le analizau aplicaţiile, această practică fiind ilegală, a declarat, la 21 mai, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, potrivit Reuters şi AFP. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit la 14 mai că patru solicitanţi de azil (doi cetăţeni afgani şi doi cetăţeni iranieni) care au fost blocaţi într-o zonă de tranzit la graniţa dintre Ungaria şi Serbia au fost practic închişi şi că o instanţă locală ar trebui să îi elibereze imediat, considerând că ei "au fost reţinuţi fără un motiv valabil".

"Guvernul ungar dezaprobă decizia. O considerăm un risc la adresa securităţii europene. Dar, ca stat membru al UE, vom respecta toate deciziile instanţei", a declarat Gergely Gulyas într-o conferinţă de presă transmisă online. Odată ce zonele de tranzit vor fi desfiinţate, cererile de azil pot fi înaintate doar la ambasadele şi consulatele ungare din străinătate, a precizat Gulyas, care nu a spus în cât timp se va pune în aplicare decizia. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu)