Nestor Vornicescu (Nicolae - numele de botez), arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (1978-2000), membru de onoare al Academiei Române, a fost ierarh şi om de cultură recunoscut.

"Chipul luminos al persoanei şi lumina lăsată în scrierile şi faptele vrednicului de pomenire Mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu sunt evidenţiate mai ales cu prilejul comemorării sale în fiecare an la data de 17 mai, ziua trecerii sale la Domnul (17 mai 2000)", spunea patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (Articol publicat în volumul omagial "Vlădica Nestor - Păstorul Oltenilor") (https://basilica.ro).

Mitropolitul Nestor Vornicescu s-a născut la 1 octombrie 1927, în Lozova-Vorniceni, judeţul Lăpuşna (Basarabia), într-o familie de răzeşi.

În 1944 a intrat la Schitul Nechit-Neamţ, apoi la Mănăstirea Neamţ, ca rasofor (1946). A studiat la Seminarul de muzică bisericească şi Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ (1946-1951), la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1951-1955), unde a urmat şi cursurile de doctorat, secţia Patrologie (1955-1958).

A făcut cursuri de specializare la Institutul Ecumenic de la Bossey (Elveţia) şi la Facultatea de Teologie autonomă protestantă din Geneva (1969-1970), şi-a luat doctoratul la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1983).

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ în 1951 şi a primit numele Nestor, în acelaşi an a fost hirotonit ierodiacon.

În perioada 1958-1962, a slujit ca preot la Catedrala mitropolitană din Iaşi. A urmat ca stareţ la Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou" din Suceava (1962-1966), stareţ al Mănăstirii Neamţ (1966-1970) şi arhimandrit (1966).

La 15 decembrie 1970 a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titlul "Severineanul", locţiitor de arhiepiscop al Craiovei (noiembrie 1972 - ianuarie 1973).

A fost înscăunat ca arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei, la 23 aprilie 1978.

Catedrala Sfântul Dumitru din Craiova
Foto: (c) NICOLAE BADEA/ AGERPRES FOTO

În această calitate, de arhipăstor al Olteniei, a reînfiinţat sau a înfiinţat multe mănăstiri, a făcut cunoscută, de asemenea, dimensiunea culturală a credinţei ortodoxe. Pentru eforturile sale recunoscute, mitropolitul Nestor Vornicescu a fost ales, în 1979, preşedinte al Comisiei Naţionale Române de Istorie Eclesiastică Comparată, iar în 1992 a fost ales preşedinte al Comisiei Sinodale pentru canonizarea sfinţilor români, unde a lucrat pentru canonizarea multor sfinţi români în anul 1992. În decembrie 1996, a participat la Kiev, în Ucraina, la ceremonia consacrată canonizării mitropolitului de origine română Petru Movilă.

Ierarhul cărturar Nestor Vornicescu, pe lângă numeroasele studii, articole, recenzii, însemnări publicate în diferite reviste, a semnat o serie de volume de istorie, istorie bisericească, teologie, istoria culturii şi filosofiei.

Între lucrările publicate se numără: "O cronică a războiului pentru independenţă" (1976); "Despre viaţa şi opera Sfântului Vasile cel Mare" (1979); "Descătuşarea. 1821" (1981); "Unde-i turma, acolo-i şi păstorul" (1984); "Un filosof de la Histria dobrogeană. Aethicus Histricus" (1986); "Sfinţi români şi apărători ai legii strămoşeşti" (1987); "Desăvârşirea unităţii noastre naţionale" (1988); "Biruit-au gândul" (1990); "Primele scrieri patristice în limba română - secolele IV-XVI" (1992); "Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiţiei şi a toată Ucraina: Monografie haghiografică" (1999); "Sfântul episcop Laurenţiu de Novae, sec. V" (2000) s.a. A lăsat şi un roman: "În afara legii", 1976.

Pentru merite deosebite a fost distins cu Crucea "Sfântului Mormânt" a Patriarhiei Ierusalimului; Ordinul "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" al Patriarhiei Antiohiei; Ordinul "Sf. Andrei", primit de la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol; Ordinul "Sf. Sofronie Vraceanski" al Patriarhiei Bulgare; cu Ordinul "Sf. Serghie de Radonej" al Bisericii Ortodoxe Ruse; cu Medalia "Sf. Marcu", din partea Patriarhiei Alexandriei; cu ordinul "Sf. Constantin cel Mare", conferit de Primăria oraşului Roma.

A fost membru de onoare al Academiei Române (ales la 12 mart. 1991) şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1992).

A trecut la Domnul în 17 mai 2000, la Craiova, şi a fost înmormântat la Catedrala mitropolitană "Sfântul Dumitru".

În anii din urmă, în semn de neuitare al vrednicului de pomenire mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu, o stradă din Craiova şi una din Târgu Cărbuneşti au primit numele său. Mitropolitului Nestor Vornicescu face parte dintre marile personalităţi din Craiova, ale căror busturi figurează pe o alee destinată lor, aflată în Parcul Teatrului Naţional "Marin Sorescu".

Din 2005, Liceul din comuna sa natală, Lozova-Vorniceni, poartă numele mitropolitului Nestor Vornicescu.

În 2007, mitropolitul Olteniei, Teofan Savu (2000-2008), în prezent mitropolit al Moldovei, a propus, şi Consiliul Eparhial a aprobat, ca biblioteca eparhială (circa 30.000 volume) să fuzioneze cu biblioteca Facultăţii de Teologie, purtând numele "Mitropolit Nestor Vornicescu" şi să fie pusă la dispoziţia elevilor seminarişti şi studenţilor teologi, precum şi a tuturor celor interesaţi.

Manifestările comemorative dedicate mitropolitului Nestor Vornicescu din 2007 au inclus şi lansarea volumul omagial "Vlădica Nestor - păstorul oltenilor", tipărit la Editura Mitropoliei Olteniei.

În 8 septembrie 2019 a fost sfinţită Mănăstirea Maglavit, ale cărei lucrări de construcţie au fost reluate după 1989, cu binecuvântarea mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu.

Piatra de temelie a Mănăstirii Maglavit a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către episcopul Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Lucrările la construcţia aşezământului au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist.

Maglavit este locul unde ciobanului Petrache Lupu i s-a arătat Dumnezeu în chipul unui Moş, în mai multe zile de vineri în lunile mai şi iunie ale anului 1935. (surse : https://basilica.ro; Dicţionarul Teologilor Români, pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, 1996; dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003) AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)