9 Mai - Ziua Victoriei

La 9 mai este marcată Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-al Doilea Război Mondial. În 2020, se împlinesc 75 de ani de la încheierea în Europa a celui mai mare conflict militar din istoria lumii.
La 7 mai 1945, ora 02.41, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa aflat în oraşul Reims, şeful armatei germane, generalul-colonel Alfred Jodl şi amiralul Hans-Georg von Friedeburg au semnat capitularea necondiţionată a Germaniei. Înaltul comandament al armatei germane se obliga să dea ordin imediat de încetare a oricăror lupte, potrivit lucrării "Al Doilea Război Mondial" (Henri Michel, Editura Corint, 2006).
A doua zi, la ora 15.00, preşedintele american Harry S. Truman, premierul britanic Winston Churchill şi generalul francez Charles De Gaulle au anunţat oficial victoria. Locuitorii oraşelor din Marea Britanie, Franţa şi SUA (preşedintele Truman amintea că victoria nu este totală, americanii continuând războiul împotriva japonezilor), au ieşit în număr mare pe străzi sărbătorind această victorie, care a pus capăt unui război devastator ce a cuprins întreaga lume şi a făcut milioane de victime, dintre care jumătate au fost civili, potrivit https://www.history.com/.
Actul l-a nemulţumit pe liderul sovietic Iosif V. Stalin care dorise o capitulare în capitala Germaniei învinse şi ocupate de Armata Roşie. De aceea, la 9 mai 1945 la ora 00.16, la Berlin, un oraş în ruine, feldmareşalul Keitel, şeful Statului Major al Wehrmachtului, semna capitularea germană (a doua capitulare) la sediul Statului Major al armatei sovietice, această dată fiind proclamată Ziua Victoriei. Acesta este motivul pentru care aliaţii occidentali au sărbătorit Ziua Victoriei în Europa în 8 mai, iar Uniunea Sovietică a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva fascismului pe 9 mai.
Şi la Bucureşti a fost organizată o paradă militară la data de 10 mai 1945. Amintim că la 23 august 1944, ora 22.30, prin Proclamaţia către ţară difuzată de posturile de radio, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". Începând din aceeaşi seară, Armata română a trecut la lupta antifascistă. Primul obiectiv a fost eliberarea teritoriului naţional, care s-a încheiat la 25 octombrie 1944.
Foto: (c) RADOR / Arhiva istorica AGERPRES - Parada militară şi defilarea muncitorilor, dedicate zilei de 9 Mai 1945 - Ziua Victoriei. La paradă au luat parte: dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa, Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, membrii ai guvernului, precum şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite.
La 12 mai 1945, după 260 de zile de luptă, Armata română îşi încheia participarea, alături de Naţiunile Unite la obţinerea victoriei finale. Cu un efectiv militar de aproape 540.000 de combatanţi, Armata română a parcurs peste 1.000 kilometri, a traversat 17 masive muntoase şi a forţat 12 cursuri mari apă, eliberând 831 de localităţi, dintre care 53 de oraşe (Ungaria, Cehoslovacia şi Austria). Pierderile Armatei române s-au ridicat la circa 169.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).
În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.
Ziua Victoriei este marcată în ţările din Europa de Est, între care şi România, în statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii. În schimb, Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei în Europa sau V-E Day este sărbătorită în data de 8 mai.
Prima mare paradă militară organizată la Moscova a avut loc la 9 mai 1965, când s-au împlinit 20 de ani de victoria Aliaţilor împotriva Germaniei naziste. Cu acest prilej, Ziua Victoriei a devenit sărbătoare naţională în URSS. O altă paradă militară a avut loc în 1985 şi 1990, după care au început să fie organizate anual, notează https://www.officeholidays.com.
În 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, parada militară de la Moscova care ar fi marcat 75 de ani de la victoria împotriva nazismului, cea mai mare organizată cu acest prilej, a fost amânată pentru o altă dată din acest an, conform https://www.themoscowtimes.com/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Cristian Anghelache)
Explicaţie foto deschidere: Ceremonie de depunere de coroane de flori, organizată de Ministerul Apărării Naţionale, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial de pe esplanada Universităţii Naţionale de Apărare 'Carol I', cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în Al Doilea Război Mondial.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice