Videoconferinţa Summit-ului UE- Balcanii de Vest, publicarea de către Comisia Europeană a Prognozei economice de primăvară, reacţiile europarlamentarilor privind ridicarea coordonată a controalelor la frontiere, propunerea Comisiei privind acordarea de asistenţă financiară prin programul SURE (Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă) reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul Uniunii Europene, în intervalul 4-8 mai 2020.

Statistici privind evoluţia COVID-19 în ţările UE/SEE şi Regatul Unit

Până la 8 mai 2020, aproximativ o treime din cazurile de îmbolnăviri cu noul coronavirus confirmate la nivel mondial erau înregistrate în Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European şi Regatul Unit: 1.216.901 din 3.807.852 (la nivel mondial). De asemenea, mai mult de jumătate din totalul deceselor se înregistrau, la data menţionată, în Europa: 143.730 de decese în Europa şi 269.068 la nivel mondial, conform site-ului www.ecdc.europa.eu.

Pe primele locuri la numărul de cazuri confirmate, se situau, la data amintită, Spania, Italia, Regatul Unit, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Portugalia, Suedia, Irlanda, Austria, Polonia, România etc. În privinţa numărului de decese, Regatul Unit este în fruntea clasamentului, urmat de Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Olanda, Suedia, etc, scrie site-ul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, www.ecdc.europa.eu/en/cases-2019-ncov-eueea.

Consiliul Uniunii Europene

* Miniştrii comunicaţiilor din ţările membre au discutat, în cadrul videoconferinţei din 5 mai, despre utilizarea aplicaţiilor mobile şi a datelor de mobilitate pentru a combate criza COVID-19. Ei au evidenţiat necesitatea unei abordări coordonate la nivelul UE şi au subliniat că aplicaţiile de urmărire a contactelor vor fi importante pentru relaxarea treptată a măsurilor, conform site-ului preşedinţiei croate a UE, eu2020.hr.

* Liderii participanţi la videoconferinţa Summit-ului UE- Balcanii de Vest, din din 6 mai 2020, - ce trebuia să aibă loc la Zagreb - au adoptat o declaraţie prin care cer, printre altele, punerea în aplicare cu bună credinţă şi cu rezultate concrete a acordurilor bilaterale, inclusiv a Acordului de la Prespa cu Grecia şi a Tratatului privind relaţiile de bună vecinătate cu Bulgaria. "Este necesar să se depună eforturi suplimentare şi decisive pentru reconciliere şi pentru stabilitatea regională, precum şi pentru găsirea şi punerea în practică a unor soluţii definitive, favorabile incluziunii şi obligatorii pentru disputele bilaterale ale partenerilor, ce îşi află rădăcinile în moştenirea trecutului, în concordanţă cu dreptul internaţional şi principiile consacrate, inclusiv cu Acordul privind chestiunile succesorale", se arată în Declaraţia publicată pe site-ul www.consilium.europa.eu.

La summit-ul desfăşurat în sistem videoconferinţă au participat liderii celor 27 de state membre ale UE şi omologii din Serbia, Muntenegru, Albania, Bosnia, Macedonia de Nord şi Kosovo.

Comisia Europeană

* O conferinţă a donatorilor organizată online de Comisia Europeană a permis strângerea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la 4 mai 2020, relatează AFP şi Reuters.

* În intervalul 4-8 mai, Comisia Europeană a continuat adoptarea mai multor scheme de ajutor de stat în sprijinul economiilor ţărilor membre, în contextul crizei coronavirusului pentru următoarele ţări: Cehia (5,2 miliarde euro), Italia (30 milioane euro), Belgia (250 milioane euro), Danermarca (296 milioane euro), Grecia (10 milioane euro), Croaţia (40 milioane de euro), Ungaria (314 milioane de euro), Cehia (7,3 milioane de euro) conform ec.europa.eu.

* Comisia Europeană a publicat, la 6 mai, Prognoza economică de primăvară în care arată că pandemia COVID-19 reprezintă un şoc major pentru economiile globale şi UE, cu consecinţe socio-economice foarte severe. În ciuda răspunsului politic rapid şi cuprinzător atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, economia UE se va confrunta cu o recesiune de proporţii istorice în acest an. De asemenea, previziunile evidenţiază că economia zonei euro se va contracta cu 7,7% în 2020 şi va creşte cu 6,3% în 2021, se arată în prognoză, conform ec.europa.eu.

* Comisia Europeană a creat un pod aerian umanitar al UE pentru transportul lucrătorilor umanitari şi al materialelor de urgenţă necesare răspunsului la coronavirus în unele dintre zonele cel mai grav afectate din lume, potrivit unui comunicat al Comisiei din 8 mai. Primul zbor organizat de UE, asigurat în cooperare cu Franţa, pleacă de la Lyon şi va transporta aproximativ 60 de lucrători umanitari de la diverse ONG-uri şi 13 tone de ajutoare umanitare. În zilele următoare, alte două zboruri umanitare de marfă vor transporta o cantitate totală de 27 de tone de ajutoare umanitare. În săptămânile următoare sunt programate mai multe zboruri umanitare ale UE, acordându-se prioritate ţărilor africane în care pandemia poate agrava multe crize umanitare existente, scrie ec.europa.eu.

* Comisia Europeană a informat, la 8 mai că, în zilele următoare, 1,5 milioane de măşti medicale vor fi distribuite unui număr de 17 state membre şi Regatului Unit, pentru a proteja cadrele medicale împotriva noului coronavirus. Această ultimă livrare de măşti din partea UE face parte dintr-o nouă achiziţie de 10 milioane de măşti, finanţată de Comisie, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă, cu scopul de a oferi ajutor direct statelor membre pentru a atenua consecinţele imediate ale pandemiei şi pentru a anticipa nevoile legate de relaxarea restricţiilor şi de redresarea economică, informează site-ul Comisiei.

Parlamentul European

* La 4 mai, membrii Comisiei pentru bugete din PE au adoptat un raport de iniţiativă legislativă, solicitând Comisiei să prezinte o propunere pentru un plan de contingenţă pentru CFM (Cadru financiar multianual) până la 15 iunie 2020. Membrii Comisiei au insistat pe riscul presupus de neintrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2021, a bugetului pe termen lung al UE. Bugetul UE pe termen lung este adoptat de comun acord între Consiliu şi Parlament, cu aprobarea finală a PE. Parlamentul şi-a prezentat poziţia, însă la nivelul Consiliului nu s-a ajuns încă la consens, scrie ec.europa.eu.

* La 6 mai, eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile din PE au anunţat că îi vor adresa o întrebare comisarului pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, cu privire la modul în care Comisia se asigură de ridicarea coordonată a controalelor la frontiere, reintroduse temporar în urma focarului COVID-19. Parlamentul a adoptat o rezoluţie la 17 aprilie prin care a subliniat că "restricţiile de circulaţie şi controalele la frontieră trebuie să rămână proporţionale şi excepţionale..., toată libertatea de mişcare, fiind restabilită imediat ce este considerată posibilă", notează site-ul www.europarl.europa.eu.

* Pe perioada crizei, UE va acorda asistenţă financiară prin programul SURE (Sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă), sub forma unor împrumuturi acordate în condiţii favorabile ţărilor UE care solicită sprijin. Asistenţa va finanţa sistemele naţionale de şomaj parţial, indemnizaţiile de şomaj şi alte măsuri similare de protecţie a locurilor de muncă. Vor fi disponibili până la 100 miliarde EUR pentru toate cele 27 de state membre. SURE este propunerea Comisiei Europene, ea urmând să intre în vigoare, după ce va fi aprobată de Consiliu, informează site-ul Parlamentului European.

* În ultimii 70 de ani lumea s-a schimbat dramatic şi rolul Uniunii Europene este acum mai important ca niciodată, iar în noua ordine geopolitică emergentă şi în contextul unei urgenţe ecologice responsabilitatea noastră este de a accepta să devenim o forţă globală a stabilităţii şi păcii, statului de drept, durabilităţii şi multilateralismului, a afirmat, la 7 mai, Conferinţa Preşedinţilor - formată din preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor europarlamentare - cu ocazia marcării, la 9 mai (devenită Ziua Europei), la 70 de ani de la prezentarea Declaraţiei Schuman, mai scrie sursa citată mai sus.

Schengen

* Germania îşi va prelungi controalele la frontieră până pe 15 mai, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Berlin, la 4 mai, relatează Reuters. La rândul ei, Polonia a extins controalele la frontierele cu Germania, Cehia, Slovacia şi Lituania până pe 13 mai, potrivit thenews.pl. Acţiunile celor două state vin în contextul în care mai multe ţări din spaţiul Schengen au impus controale de urgenţă la frontiere, într-o tentativă de a limita propagarea coronavirusului.

* Comunele luxemburgheze de la graniţa cu Germania au coborât în bernă drapelele europene arborate în faţa primăriilor, în semn de protest faţă de decizia Berlinului de a prelungi închiderea frontierei germane până la 15 mai în cadrul măsurilor de combatere a răspândirii coronavirusului, relatează, la 5 mai, AFP.

* La rândul său, Guvernul francez a anunţat, la 7 mai, că graniţele ţării rămân închise potrivit regimului instituit pentru combaterea noului coronavirus, adăugând că, deocamdată, nu va fi instituită carantină timp de 14 zile pentru persoanele care vin din spaţiul Schengen, relatează AFP.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)

* Supravieţuitorii şi rudele victimelor naufragiului din 2006 din Marea Roşie, soldat cu peste 1.000 de morţi, pot da în judecată în Italia două societăţi responsabile de verificarea navei, a stabilit Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), a transmis dpa, la 7 mai. Cele două societăţi care au certificat nava Al-Salam Boccaccio 98, care naviga sub pavilion panamez, au argumentat că au acţionat ca delegaţi ai statului latinoamerican şi au invocat imunitatea suverană. CJUE nu a acceptat însă acest argument şi a decis că Rina SpA şi Ente Registro Italiano Navale pot fi acţionate în judecată în tribunale italiene pentru acordarea de despăgubiri. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Simona Aruştei)