Ziua Forţelor Terestre este sărbătorită la 23 aprilie, zi în care creştinii Îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, patronul spiritual şi ocrotitorul acestei categorii de forţe ale armatei.

Reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, Sfântul Gheorghe a rămas peste veacuri ca model de curaj în lupta cu diavolul. Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă care se lupta cu balaurii, era pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale lui Ştefan cel Mare, Sfântul Gheorghe fiind ocrotitorul armatei domnului moldovean. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a rămas astfel patronul spiritual şi ocrotitorul Forţelor Terestre. Armata de uscat reuneşte armele şi specialităţile care au compus-o şi care o compun dintotdeauna: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit "Calendarului Tradiţiilor Militare" (2010). Bazele moderne ale Forţelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme şi specialităţi componente existând încă din anii 1859-1860. În prezent, Forţele Terestre reprezintă o componentă importantă a securităţii României, având capacitatea de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare.

Anul acesta, în contextul epidemiologic actual şi în urma decretării stării de urgenţă pe teritoriul României, militarii români participă la acţiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare), coordonarea la nivel naţional a tuturor acţiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a stării de urgenţă revine Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul Apărării Naţionale are rol de sprijin şi au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forţelor şi mijloacelor MApN în situaţiile în care va fi necesară alocarea lor, pe tipurile de misiuni pentru care vor exista solicitări, militarii fiind pregătiţi să sprijine autorităţile în zonele unde va fi necesară intervenţia armatei, se arată într-un comunicat de presă al MApN din luna martie 2020.

Astfel, de la începutul aplicării măsurilor pentru limitarea răspândirii COVID-19 până în prezent, MApN a sprijinit autorităţile centrale şi locale printr-un număr important de misiuni, atât în Bucureşti cât şi în restul ţării, care au inclus: instalarea spitalului de campanie ROL 2 de la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan"; instalarea unor corturi pentru organizarea fluxurilor de triaj epidemiologic în spitalele militare şi civile din ţară; misiuni de transport aerian a unor echipamente de protecţie medicală; misiuni de evacuare aeriană a unor cetăţeni români din străinătate; suplimentarea echipelor medicale pentru triajul epidemiologic în puncte de trecere a frontierei şi aeroporturi; întărirea prezenţei şi asigurarea fluidizării traficului la punctele de trecere a frontierei; patrulare şi sprijinirea forţelor MAI în activităţi de ordine publică în Capitală şi în alte localităţi din ţară; însoţirea de convoaie de transport persoane; decontaminarea şi dezinfectarea căilor rutiere; acţiuni de asistenţă umanitară în beneficiul persoanelor aflate în dificultate în diverse zone ale ţării, precum distribuire de alimente şi de produse de strictă necesitate; participare la campanii de donare de sânge etc.

Totodată, structurile logistice ale Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT), Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA), precum şi o echipă de specialişti din Academia Tehnică Militară "Ferdinand I" (ATM) au început producţia de viziere de protecţie pentru acoperirea nevoilor structurilor de forţe ce participă la efortul naţional împotriva răspândirii COVID-19, pe baza unor proiecte proprii. Acestea vor asigura protecţia personalului militar care acţionează în sprijinul autorităţilor centrale şi locale. De asemenea, militarii au început pregătirile pentru instalarea şi operaţionalizarea unui Sistem Modular Medical de Izolare şi Tratament (SMMIT) la Timişoara, în incinta stadionului CFR, formaţiunea medicală urmând a funcţiona ca secţie de boli infecţioase a Spitalului Clinic Militar de Urgenţă "Dr. Victor Popescu" Timişoara, pentru tratarea cazurilor uşoare şi medii de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Instalarea şi operaţionalizarea SMMIT Timişoara este realizată de Direcţia medicală, Statul Major al Forţelor Terestre, Comandamentul Logistic Întrunit, Direcţia logistică şi Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)