Vizita în România a subsecretarului pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby, semnarea unor documente prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener al României în proiectul SAFE, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, amenințarea cu bombă într-o aeronavă aterizată pe Otopeni etc reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 2-6 noiembrie 2026.

Subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby, aflat în vizită oficială în România
* Subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby, s-a aflat în vizită oficială în România, în zilele de 4-5 noiembrie.
Acesta fost primit, în 4 noiembrie, de președintele Nicușor Dan, de premierul Luca Niculescu și a avut întâlniri cu ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, și cu ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea.
Președintele Nicușor Dan a menționat, la 4 noiembrie, că România se confruntă cu 'întregul spectru al amenințărilor hibride', de la atacuri cibernetice și acte de sabotaj, până la incursiuni ale dronelor aeriene și maritime, provocări și campanii intense de dezinformare.
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a discutat, în context, la sediul MAE, cu subsecretarul SUA pentru Politica de Apărare, Elbridge Colby, și i-a transmis oficialului american că 'România își intensifică contribuția pentru o NATO 3.0'.
Tot la 4 noiembrie, ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, a discutat cu Elbridge Colby despre aprofundarea cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii și accelerarea implementării conceptului NATO 3.0.
La rândul său, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a discutat, în 5 noiembrie, la Senat, cu subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby, despre securitatea la Marea Neagră și necesitatea ca aliații NATO să își asume un rol activ și sustenabil în propria apărare, arătând că Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne o ancoră a securității și stabilității României.

Ministerul Apărării din Republica Moldova a devenit partener al României pe o componentă a proiectului SAFE
* A avut loc, la 2 noiembrie, la Palatul Victoria, ceremonia de semnare a documentelor prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener al României în proiectul SAFE 'Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți'.
'Prin acordul de astăzi ministerele apărării din România și din Republica Moldova vor deveni, în premieră, parteneri în cadrul unei achiziții în comun derulată prin programul SAFE. Proiectul 'Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți' este inclus în planul de investiții al României pentru industria de apărare finanțat prin alocarea destinată României din instrumentul 'Acțiunea pentru securitatea Europei', binecunoscutul SAFE. Avem obiectivul comun de a consolida, de a adapta capabilitățile noastre de apărare la cerințele și la provocările actuale, de a investi în industria de apărare și astfel să susținem consolidarea bazei industriale și tehnologice europene prin proiecte și prin achiziții comune, iar finanțarea oferită de programul SAFE reprezintă pentru noi o mare oportunitate de a ne proteja teritoriul și de a ne proteja cetățenii. Trebuie să lucrăm mult și mai mult pentru aprofundarea cooperării bilaterale în acest domeniu, pentru colaborarea, pentru coordonarea noastră. Și mă bucur că am putut să punem la punct acest proiect care confirmă relațiile strategice, istorice, de bună și caldă prietenie dintre România și Republica Moldova', a declarat Luca Niculescu.
La eveniment au participat miniștrii Apărării din cele două țări, Radu Oprea și Anatolie Nosatîi.

Luca Niculescu: Relația cu președintele Dan este una de încredere, de respect reciproc
* Premierul Luca Niculescu a declarat, la 3 noiembrie, că are un dialog constant cu președintele Nicușor Dan, bazat pe 'o relație de încredere și respect reciproc', pornind de la coordonatele constituționale ale fiecărei funcții.
El a fost întrebat, la postul TVR 1, despre relația sa cu șeful statului și dacă sunt situații punctuale importante în care are nevoie de o discuție instituțională, poate personală, cu șeful statului.
'Aș spune că este o relație de încredere, de respect reciproc. Fiecare are coordonatele funcției sale bine înscrise în Constituție. Sunt domenii cum ar fi politica externă, securitatea, unde președintele României are un rol extrem de important și acolo discutăm frecvent, dar, da, am un dialog constant cu domnul președinte', a menționat premierul.

Premierul Luca Niculescu nu exclude asumarea răspunderii pe reforma administrativă
* Premierul Luca Niculescu nu a exclus o posibilă asumare a Guvernului pe reforma administrativă, respectiv comasarea localităților sub 1.500 de locuitori, dar a subliniat că mai întâi trebuie văzut cum se vor desfășura comasările voluntare între localități, parte din această reformă.
Precizarea a fost făcută la TVR1, la 3 noiembrie, Luca Niculescu fiind întrebat cum privește acele 'solicitări ferme' venite din partea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind angajarea răspunderii Guvernului pe anumite teme, între care și cele privind reforma administrativă și comasarea unor companii de stat.
Luca Niculescu a mai spus, în context, că varianta angajării răspunderi pe anumite dosare este una care poate fi luată în calcul de actuala guvernare, în măsura în care se dorește avansarea mai rapidă pe anumite dosare.
Acesta s-a exprimat și cu privire la o eventuală angajare a răspunderii privitor la comasarea unor companii de stat.
'Iar celălalt, privind reorganizarea companiilor și comasarea companiilor, este iar ceva ce ... pentru că există suprapuneri în sistem și, după cum ziceam, noi vrem să facem reforme, nu doar să anunțăm reforme. Și vom vedea cum vom trece această reformă. Probabil unele vor putea fi făcute mai ușor, pentru altele va fi mai complicat. Nu mă aștept întotdeauna să fie foarte simplu întreg procesul, pentru că, da, cum spuneați, există și rezistențe, dar dacă vrem să arătăm că chiar facem ceva și nu doar spunem că facem, atunci va trebui să o facem', a mai subliniat premierul Niculescu.

Unitatea 1 de la Cernavodă este în curs de resincronizare la Sistemul Energetic Național
* Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este în curs de resincronizare, pe 6 noiembrie, la Sistemul Energetic Național, după ce la 4 noiembrie, au fost demarate procedurile de pornire a reactorului, în urma întrunirii condițiilor minime necesare, potrivit SN Nuclearelectrica.
Mihai Gioară, directorul general al companiei, a precizat, în comunicat, că reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2.
Moțiune simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor

* AUR a depus, la 4 noiembrie, în Senat, moțiunea simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, conform unui anunț al liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
'Vă depunem moțiunea simplă intitulată: 'Bugetul statului la ora adevărului; Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles'. Ea este semnată de către 34 de senatori' ', a anunțat, în plenul Senatului, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Președintele de ședință, vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, a precizat că moțiunea va fi dezbătută pe 11 noiembrie.
La 2 noiembrie, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunța că AUR va depune moțiunea simplă împotriva ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, pentru ca acesta să dea explicații despre 'adevăratul' deficit bugetar.
Prin acest demers, AUR acuză prezentarea selectivă a situației finanțelor publice și cere publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar, calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar.

România a primit peste 108 miliarde de euro din fonduri europene în perioada 2007-2025 (analiză, BT)
* România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, înregistrând un sold pozitiv de peste 72 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT), publicate la 5 noiembrie 2026.
Conform analizei BT, pentru fiecare euro cu care a contribuit România la bugetul Uniunii Europene, a primit aproximativ trei euro sub formă de fonduri europene nerambursabile. Aceste resurse au susținut investițiile în infrastructură, agricultură, companii și comunități și au contribuit la modernizarea României.
În ceea ce privește convergența economică, datele prezentate de Banca Transilvania arată că PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene, la momentul aderării, la 78% în 2025.
În aproape două decenii, România a recuperat astfel peste 30 de puncte procentuale din decalajul față de media europeană. Ritmul dezvoltării nu a fost însă uniform, nici între perioade, nici între regiuni, iar decalajele persistă, se mai arată în analiză.

Amenințare cu bombă într-o aeronavă aterizată pe Otopeni
* O celulă de criză a fost instituită pe Aeroportul Otopeni după ce Serviciul Român de Informații a primit, la 5 noiembrie, un mesaj privind o amenințare cu bombă într-o aeronavă Wizz Air care zbura de la Milano și a aterizat la București. Cei 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului au fost debarcați și introduși în terminal, conform procedurilor specifice.
Echipa de pirotehniști a SRI a verificat aeronava și a transmis că nu au existat elemente de interes pirotehnic și că amenințarea nu s-a confirmat.
În cursul serii de 5 noiembrie au mai fost două amenințări cu bombe privind aeronave ce au aterizat pe Aeroportul Otopeni, una dintre ele vizând zborul KLM cu destinația Tel Aviv, care avea escală la București.

Reprezentantul permanent al României la ONU, desemnat consilier al președintelui Adunării Generale privind reforma organizației
Reprezentantul permanent al României la ONU, Cornel Feruță, a fost desemnat, la 3 noiembrie, în funcția de consilier al președintelui Adunării Generale a ONU privind reforma organizației, conform unui anunț al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
În această calitate, ambasadorul Cornel Feruță va facilita interacțiunea președintelui celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, Khalilur Rahman, ministrul de Externe al Bangladeshului, cu statele membre ONU și cu diverși actori implicați în eforturile de creștere a eficienței și eficacității organizației, se arată într-un comunicat al MAE transmis vineri. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)