Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti este situat pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, lângă Opera Naţională Bucureşti.

Clădirea în care îşi are sediul Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti a fost construită între anii 1934-1936, după proiectele renumitului arhitect Petre Antonescu (1873-1965). 

FOTO 1 Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (1949)/ Arhiva istorică AGERPRES
FOTO 2 Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (2020) / CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Personalitate apreciată în ţară şi peste hotare, arhitectul Petre Antonescu a fost unul dintre animatorii mişcării pentru renaşterea vechii arhitecturi româneşti şi pentru afirmarea specificului naţional în arhitectură. El este şi primul care face dificila experienţă a adaptării viziunii tradiţionale, româneşti, la imobile orăşeneşti cu multe etaje şi funcţii complexe, se arată în lucrarea ''Dicţionar universal al arhitecţilor'', autor Paul Constantin (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986). Dintre edificiile monumentale proiectate de arhitectul Petre Antonescu, Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti, la fel ca şi Palatul Şcolii Române (Accademia di Romania) din Roma (1931) au fost ridicate după principii clasice.  

Clădirea Palatului Facultăţii de Drept a fost ridicată prin fondurile colectate la iniţiativa lui Nicolae Basilescu, decan al Facultăţii de Drept în perioada interbelică, precum şi cu subvenţii din partea regelui Carol al II-lea.

FOTO 1: Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (1949) /Arhiva istorică AGERPRES
FOTO 2: Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (2020) /CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Amplasamentul monumentalei construcţii a beneficiat de la început de ample spaţii verzi. În faţa clădirii se află o vastă grădină, cu peluze de flori, cu pomi şi alei.

Faţada principală a clădirii are în centrul său intrarea monumentală, precedată de o scară amplă şi evidenţiată de pilaştri masivi, între care se deschid uşile înalte, având deasupra lor statuile unor legiuitori celebri (Licurg, Solon, Cicero, Papinian, Justinian), opere ale sculptorilor Ion Jalea şi Costin Georgescu, se arată în lucrarea ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978).

Pavilioanele de colţ sunt ornamentate cu basoreliefuri executate de sculptorul Mac Constantinescu, unul reprezentând dezrobirea unui sclav în Forul roman, iar celălalt înfăţişându-l pe Justinian prezentând poporului codicele sale de legi.

FOTO 1: Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (1949) /Arhiva istorică AGERPRES
FOTO 2: Palatul Facultăţii de Drept din Bucureşti (2020) /CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Clădirea cuprinde săli de cursuri, birouri, încăperi pentru seminarii, precum şi o aulă circulară - Aula Magna - având diametrul de 28 metri şi o înălţime de 17 metri.

În clădirea Palatului Facultăţii de Drept s-a aflat, până în anul 2019, şi sediul Rectoratului Universităţii din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto - Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto deschidere:  Palatul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti (22 mai 2011)