La 26 februarie 2020, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, pe tema coronavirus.

După cum a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în data de 24 februarie, "Nu avem niciun caz de coronavirus înregistrat în România până în prezent, dar va trebui să fim pregătiţi, dacă lucrurile evoluează negativ. Ca atare, am decis să convoc Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru miercuri, 26 februarie, ora 14,00, pentru o informare privind măsurile concrete privind monitorizarea şi managementul unor potenţiale cazuri de infecţie cu noul coronavirus, precum şi strategia de combatere a unei potenţiale epidemii de coronavirus la nivel naţional".

El a afirmat că autorităţile române au luat măsurile care se impun pentru a preveni contaminarea cu acest virus, dar trebuie să insiste pe măsurile de comunicare eficientă şi informare corespunzătoare a populaţiei.

Aceasta este prima reuniune a CSAT din cadrul celui de-al doilea mandat de preşedinte al lui Klaus Iohannis, început la 21 decembrie 2019, odată cu depunerea jurământului de învestitură în funcţie, în faţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.
***
Precedenta reuniune a CSAT a avut loc la 17 decembrie 2019. CSAT a avizat favorabil propunerile de buget pe anul 2020 pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. După încheierea şedinţei, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că bugetele avizate favorabil de CSAT nu sunt ''bogate'', arătând că acestea vizează satisfacerea nevoilor normale de cheltuieli cu salariile.
***
CSAT s-a reunit, pentru prima dată sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis la 3 martie 2015 şi a discutat, printre altele, pe marginea stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, provocările generate de migraţie în contextul securităţii din zone cu potenţial terorist, notează site-ul presidency.ro.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Naţională de Apărare a Ţării, impactul defrişărilor ilegale ale fondului forestier naţional, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2016, stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European, din iunie 2015, pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare.

Defrişările ilegale au reprezentat una dintre temele luate în discuţie şi la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căreia a mai fost abordat şi subiectul privind impactul regional şi consecinţele pentru România ale evoluţiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc şedinţa CSAT care a abordat teme precum: modul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării; migraţia şi poziţia României la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 22 septembrie 2015, evoluţiile din Orientul Mijlociu (Siria şi Iran) sau necesitatea ca România să aibă o contribuţie mai mare la forţele de menţinere a păcii organizate sub egida ONU.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 şi planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara ţării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission, menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015.

La 11 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgenţă a CSAT, în cadrul căreia s-a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiţiei privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

La şedinţa CSAT din 15 martie 2016, s-a convenit asupra măririi graduale a alocaţiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-au mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, fenomenul migraţiei ilegale, dar şi stadiul acţiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

În cadrul şedinţei din 26 mai 2016 au fost discutate subiecte precum strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, precum şi stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale.

Summitul NATO de la Varşovia din 8-9 iulie 2016 a reprezentat principala temă a CSAT din 26 iulie 2016, preşedintele Klaus Iohannis declarând, la finalul şedinţei, că reuniunea la nivel înalt a organizaţiei a fost un succes pentru România prin atingerea tuturor obiectivelor propuse.

La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuţie deciziile adoptate la summitul NATO de la Varşovia, migraţia, sistemul de sănătate publică din România şi alte teme precum: evoluţiile din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România; situaţia operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituţiilor publice din România; constituirea şi operaţionalizarea Brigăzii multinaţionale pentru dezvoltarea şi consolidarea elementelor esenţiale ale prezenţei aliate înaintate, avansate.

În cadrul reuniunii CSAT din 29 noiembrie 2016, s-au adoptat Strategia pe termen mediu şi lung privind relaţia României cu Republica Moldova, efectivele care pot participa la misiuni şi operaţii în afara ţării, în 2017, Planul Naţional de Priorităţi Informative pentru 2017.

La şedinţa CSAT din 31 ianuarie 2017, au fost avizate favorabil bugetele pe securitate naţională.

Întrunirea CSAT din 21 martie 2017 a fost dedicată analizării informării referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 şi în perspectivă. A fost, de asemenea, aprobată o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Cu acelaşi prilej, au fost analizate şi aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, desfăşurat la 25 mai 2017.

La 4 iulie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul unei noi şedinţe CSAT, că strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate şi apărare s-a numărat printre temele abordate şi a precizat că România este interesată şi doreşte să participe la acest proiect.

În şedinţa CSAT din 1 august 2017, au fost aprobate Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 şi numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcţia de director al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

CSAT a aprobat, la 14 septembrie 2017, participarea Armatei României, cu o capabilitate navală, la o misiune sub conducerea NATO, în semestrul al doilea al anului. Totodată, s-a analizat şi avizat Strategia naţională în domeniul prevenirii proliferării armelor de distrugere în masă.

Într-o altă şedinţă, la 17 octombrie 2017, CSAT a aprobat participarea României la iniţiativa UE în domeniul apărării, Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO). De asemenea, membrii Consiliului au aprobat luarea unor măsuri pentru eficientizarea înzestrării Armatei României şi creşterea implicării industriei naţionale de apărare referitoare la procedura specifică aferentă programului strategic de înzestrare cu transportorul blindat pentru trupe 8x8.

La 28 noiembrie 2017, a fost aprobat Planul de întrebuinţare a forţelor Armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, hotărându-se ca în 2018 să fie trimişi 1.775 de militari. Alţi 233 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi în funcţie de necesităţi. Totodată, s-a decis ca forţele Ministerului Afacerilor Interne puse la dispoziţie, în anul 2018, pentru misiunile UE, OSCE, NATO şi ONU să fie în număr de 1.867 de jandarmi şi poliţişti - cu 340 mai mulţi faţă de anul 2017.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT din 20 martie 2018 au fost incluse subiecte referitoare la: activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în 2017 şi principalele obiective pentru 2018; activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în 2017 şi principalele obiective pentru 2018; activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în 2017 şi Planul de activitate pentru 2018; activitatea desfăşurată de către CSAT în 2017. Totodată, CSAT a decis să pună la dispoziţia Comisiei de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie documentele şi înscrisurile aflate în arhiva CSAT în legătură cu această instituţie.

CSAT a analizat şi aprobat, la 27 iunie 2018, obiectivele României pentru Summitul NATO de la Bruxelles, care urma să se desfăşoare în perioada 11-12 iulie 2018. Totodată, membrii Consiliului au aprobat forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2019 (cu 305 militari mai mult decât în 2018). În încheierea şedinţei, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale a informat membrii Consiliului cu privire la stadiul includerii "Peisajului cultural minier de la Roşia Montană" în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Reuniunea din 4 septembrie 2018, în cadrul căreia CSAT trebuia să avizeze propunerile de rectificare a bugetului de stat al instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2018, a fost suspendată. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că Guvernul trebuie să vină cu un nou proiect privind rectificarea, în care să renunţe la tăierile bugetare în zona securităţii naţionale.

În cadrul şedinţei CSAT din 11 decembrie 2018, care a fost suspendată şi reluată, la 19 decembrie, a fost aprobat Planul de întrebuinţare a Forţelor Armate ale României trimise în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2019, precizând că un număr de 1.902 de militari români vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu 127 mai mult decât în 2018. A fost de asemenea dezbătut Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2019-2028.

La finalul şedinţei CSAT din 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării, el precizând că propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, nu a fost aprobată. Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, propusese încetarea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării, la 31 decembrie 2018.

O altă şedinţă a CSAT a avut loc la 30 iulie 2019, principalul subiect de discuţie fiind evenimentul tragic de la Caracal. Din analiza făcută în cadrul reuniunii, s-a constatat, potrivit presidency.ro, că "instituţiile care au responsabilităţi în domeniul securităţii cetăţenilor nu au reuşit, în urma unui lung şir de erori inacceptabile, să asigure un drept fundamental prevăzut de Constituţia României, dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică". Consiliul a mai aprobat declararea autostrăzii Ploieşti-Braşov ca obiectiv strategic de interes naţional. Nu în ultimul rând, s-a decis că Armata României va participa, în 2020, cu un efectiv de 2.376 militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu 1.009 militari şi poliţişti.

În ziua de 27 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit în şedinţă la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis. A fost prima şedinţă a CSAT la care au participat membri ai Cabinetului Orban. S-a decis că Armata României va putea participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2020, cu 2.669 militari, dintre care 2.126 militari vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 543 militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va participa la astfel de misiuni şi operaţii cu 1.855 militari şi poliţişti, dintre care 791 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 1.064 vor fi în aşteptare pe teritoriul naţional, dislocabili la ordin, potrivit /csat.presidency.ro.

***
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, şi reprezentanţi ai Parlamentului, ai administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)