Amplasată în centrul capitalei austriece, Viena, Catedrala Sfântul Ştefan reprezintă una dintre cele mai mari capodopere ale stilului gotic, impresionând prin design-ul neobişnuit, prin culoarea vibrantă a acoperişului, prin multitudinea de detalii ce fac din aceasta o comoară a arhitecturii. Datorită frumuseţii ieşite din comun a construcţiei, aceasta a fost subiectul multor cărţi şi studii, fiind inclusă în mai multe filme şi picturi celebre şi prezentată pe unele monede austriece.

Catedrala a fost ridicată în secolul al XII-lea. A fost menţionată pentru prima în anul 1137, în Tratatul de la Mautern, un contract de schimb între Ducele Babenberg Leopold al IV-lea al Austriei şi episcopul Reginmar de Passau şi multe surse susţin că atunci ar fi început construcţia primei biserici Sf. Ştefan, potrivit http://www.stephanskirche.at.

Între anii 1200-1225 au fost ridicate substructura de vest "Heidenturm", "Turnurile Păgâne", şi portalul principal, cunoscut sub numele de "Uşa Gigantului", iar în 1304 a început construcţia noului cor gotic sub numele de "Corul Albertine", după Ducele Albert al II-lea.

În anul 1433 a fost finalizat Turnul de Sud ("Stephansturm"), sub conducerea constructorului Hans Prachatitz. Cu o înălţime de 136,4 metri acesta a fost considerat cel mai înalt turn bisericesc din Europa la finalizare şi unul dintre cele mai frumoase turnuri gotice fiind decorat din abundenţă cu sculpturi. În 1809, Turnul de Sud a fost avariat de bombardamentele franceze. Turla abandonată, constând într-o cruce patriarhală cu un vultur cu două capete pe un glob de metal placat cu aur, a fost îndepărtată în 1860 de către maestrul constructor al catedralei Leopold Ernst, şi reconstruită în piatră între 1862-1864 sub Friedrich von Schmidt. În august 1864, o nouă cruce şi vultur cu iniţialele şi motto-ul împăratului Franz Joseph au fost plasate pe turlă.

În 1450, a început construcţia Turnului de Nord ("Turnul Vulturului"), finalizat în 1578, când a primit o şapcă boltită. Acolo poate fi admirat clopotul bisericii catedralei, "Pummerin", cântărind peste 21 de tone, aşa cum arată http://www.stephanskirche.at/

Foto: (c) stephanskirche.at

Altarul Înalt al Bisericii, o creaţie în stil baroc a fraţilor Johann şi Tobias Pock în numele Prinţului Episcop Phillip Friedrich Graf Breuner, a fost realizat în principal din marmură poloneză neagră ocupând aproape întreaga înălţime a corului gotic. La finalizarea acestuia, în 1647, Prinţul Episcop Breuner a donat o cope (mantie) magnifică bisericii catedralei, care este folosită în fiecare an în ziua praznicului Sf. Ştefan la 26 decembrie. Sfântul Ştefan este sărbătorit de creştinii romano-catolici, anglicani, reformaţi, evanghelici şi unitarieni pe 26 decembrie iar de cei ortodocşi şi greco-catolici pe 27 decembrie.

Cel mai mare clopot al Austriei, "Pummerin" a fost turnat de Johann Achammer în 1711 şi ridicat în Turnul de Sud al bisericii Sf. Ştefan. El a putu fi auzit pentru prima dată la 26 ianuarie 1712, dar în aprilie 1945 a fost distrus în timpul unui incendiu din catedrală. Un nou clopot ("Pummerin") cu o greutate de 21.100 kg a fost turnat în 1951 în St. Florian (Austria Superioară) şi atârnat în turnul de nord, în octombrie 1957.

În 1722 , "Sf. Ştefan" devine biserică metropolitană, iar eparhia Vienei este ridicată la rang de arhiepiscopie, potrivit sursei amintite.

Catedrala Sf. Ştefan a fost afectată de incendiul din aprilie 1945 şi a fost redeschisă în aprilie 1952, după şapte ani de la incident. Cele mai multe clopote, orga din galeria de vest, oratoriul imperial, tarabele corului gotic şi alte opere de artă au fost distruse de flăcări. Acoperişul său a fost refăcut până în 1952, din ţiglă sub formă de diamant, fiind păstrată înălţimea celui original. O altă orgă a fost construită în 1991, de către compania Rieger, cu ocazia celei de-a 650-a aniversări a Corului Albertin.

Interiorul catedralei adăposteşte o serie de obiective culturale şi monumente istorice între care: mormântul umanistului Johannes Cuspinianus (după 1529), cel al prinţului Eugene (de J. Wurschbauer, 1754-1758); mormântul din marmură roşie al împăratului Friedrich al III-lea (1467-1513, proiectat şi început de Niclas Gerhaert van Leyden); amvonul (atribuit lui A. Pilgram), Altarul Wiener Neustadt (1447, achiziţionat de la mănăstirea Neukloster de la Wiener Neustadt în 1884); vitralii (în jur de 1340) încă existente; altarul cu pictura Fecioarei Maria de la Maria Pötsch (Ungaria, 1676).

Foto: (c) stephanskirche.at

În toamna anului 2017, au început lucrările de dezmembrare a orgăi gigantice şi de transport al ţevilor la compania Rieger pentru restaurare.

Remarcându-se prin poziţia laterală a turnurilor şi impresionantul acoperiş, Catedrala Sf. Ştefan rămâne un punct de reper al Vienei. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu)