Anul 2020 este an bisect (cu 366 de zile), deci luna februarie are 29 de zile faţă de 28 de zile câte are într-un an obişnuit.

Denumirea populară a lunii februarie În tradiţia noastră populară se numeşte Faur. Denumirea este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecţionează fiarele sau cuţitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are mai puţine zile decât celelalte luni ale anului, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ''februarius'' - de la ''februa'' - luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

Este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore şi noaptea are 13 ore.

Calendarul evenimentelor astronomice în 2020
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 35 m şi apune la 17 h 24 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 54 m şi apune la 18 h 03 m.

La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.

Luna - reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 02 februarie - Luna la primul pătrar la 03 h 42 m; 07 februarie - Lună plină 09 h 30 m (Luna începe să descrească); 16 februarie - Luna la ultimul pătrar la 00 h 18 m; 23 februarie - Lună nouă la 17 h 36 m (Luna începe să crească), potrivit Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu''.


Februarie în tradiţia populară
Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.

Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi, potrivit credinţelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru încă 40 de zile. Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume - urs, iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de viţel. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se zicea, cu respect, ''ăl bătrân'', ''moş Martin'', ''Moş''.

În calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea ''Dragobetelui'' (24 februarie), o sărbătoare tradiţională şi veche, înseamnă ''beat de dragoste''. Se mai numeşte ''Sfântul Ion de primăvară'', cel care este fiul Babei Dochia, sau Dragomiru-Florea ori ''Granguru'', pentru că acum are loc "nunta" păsărilor din pădure. Pentru a-şi atrage perechea, graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuţ strălucitor, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde şi zâmbeşte, vremea e frumoasă; când plânge, bate viscolul; când e supărat, se face ger "de crapă pietrele". Conform datinei, în februarie se încheie şezătorile şi, împreună cu acestea, distracţiile tinerilor din serile şi nopţile lungi de iarnă.

În luna februarie timpul este favorabil pentru semănatul plantelor care rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea şi alte zarzavaturi), dar şi pentru unele plante care fructifică la suprafaţă (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcţie etc. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)