Muzeul Naţional al Aviaţiei Române s-a deschis în 1993, în cinci corturi de campanie pe aerodromul militar de la Otopeni, potrivit http://ghidulmuzeelor.cimec.ro.

Instituţia muzeală s-a înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 197/02.03.1990 şi devine muzeu de importanţă naţională prin HG 360/06.04.2011. De asemenea, prin Ordinul nr. 2709/17.11.2011, imobilul Muzeului Naţional al Aviaţiei Române se clasează ca monument istoric, categoria Ansamblu, grupa valorică "B", iar prin Ordinul nr. 2791/02.12.2015 este reacreditat.

În 1995, Comandamentul Aviaţiei Militare a repartizat muzeului un spaţiu în faţa Aeroportului Internaţional Băneasa. Aici, a funcţionat până în 1998. Ulterior, Statul Major al Forţelor Aeriene a repartizat un nou spaţiu de expunere lângă Aeroportul Internaţional Otopeni, inaugurarea având loc la 2 martie 2000.

Din 2006, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române este amplasat în zona de nord a Capitalei, în hangarele care în prima jumătate a secolului al XX-lea se aflau pe latura de sud a aerodromului militar Pipera. Acest aerodrom a fost înfiinţat în 1915 pentru perfecţionarea piloţilor absolvenţi ai Şcolii Militare de Pilotaj de la Cotroceni.

Spaţiul expoziţional al Muzeului Naţional al Aviaţiei Române cuprinde două clădiri tip hangar şi o expoziţie în aer liber, precizează sursa citată anterior. În Hangarul 1 (Sala "Traian Vuia") expoziţia de bază prezintă istoria aeronauticii de la începuturi până în 1959. În spaţiile consacrate celor trei pionieri ai aviaţiei române: Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă, sunt expuse replica avionului Vuia nr. 1, machete ale unor avioane realizate de aceştia, precum şi obiecte şi documente care i-au aparţinut inginerului Aurel Vlaicu.

Ordinul Naţional "Virtutea aeronautică", primul ordin din lume cu specific aeronautic, înfiinţat de regele Carol al II-lea în 1930, constituie un element reprezentativ pentru epoca interbelică. Spaţiul destinat celui de-al Doilea Război Mondial este reliefat prin prezentarea replicii avionului IAR 80, a unor personalităţi, uniforme, documente. Perioada de după 1945 este evidenţiată de avioane de vânătoare cu reacţie şi staţii de radiolocaţie. În pasajul care face legătura dintre cele două hangare este recreată atmosfera unei străzi din perioada interbelică şi este înfăţişată maniera în care societatea românească şi aviaţia s-au întrepătruns.

În Hangarul 2, expoziţia de bază este dedicată anilor '60 -'70, ai secolului trecut. Avioanele reactive prezentate sunt de tip MiG 17, 19 şi 21, L-29. Expoziţia este întregită de simulatoare de zbor, tehnică de radiolocaţie şi artilerie antiaeriană specifică epocii. În parcul expoziţional în aer liber sunt expuse avioane cu motor clasic, dar şi reactive, elicoptere, tehnică de radiolocaţie, tunuri antiaeriene şi rachete sol-aer. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)