La 3 noiembrie 1834 a fost fondat ''Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi'' din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional de Istorie Naturală ''Grigore Antipa''.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi a luat fiinţă la iniţiativa Marelui Ban Mihalache Ghica (1794-1850), fratele domnului Ţării Româneşti Alexandru Ghica (anii de domnie între 1834-1842), care a donat colecţii importante, incluzând monede greceşti, romane şi bizantine, colecţii de minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi opere de artă. Deşi fusese conceput ca un cabinet de istorie naturală, muzeul a căpătat un caracter de instituţie mixtă, adăpostind antichităţi, tablouri vechi şi curiozităţi naturale, se menţionează pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", https://antipa.ro/.

Muzeul a fost găzduit de-a lungul timpului de diferite clădiri din Bucureşti. Primul sediu, începând din anul 1834, s-a aflat în clădirea Colegiului Sf. Sava, iar din anul 1864 colecţiile muzeului au fost mutate în clădirea Universităţii.

Primul director al secţiei de zoologie şi mineralogie, între anii 1837-1859, a fost Carol Wallenstein de Vella, în timpul căruia muzeul a avut un caracter preponderent didactic.

Colecţiile muzeului s-au îmbogăţit în timp, atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii din ţară şi din străinătate. Cele mai importante donaţii au fost primite de la Hilarie Mitrea (1842-1904), medic militar în armata colonială olandeză.

Explicaţie foto: Scheletul de Deinotherium gigantissimum de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti (23 iul. 2019)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Între 1867-1893 director al muzeului a fost profesorul Gregoriu Ştefănescu (1836-1911), căruia i se datorează şi descoperirea celei mai importante piese din colecţiile muzeului, scheletul de Deinotherium gigantissimum, potrivit https://antipa.ro/.

Gregoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog, ales membru titular al Academiei Române la 12 septembrie 1876, a fost, începând din 1864, profesor la Catedra de Geologie, Mineralogie şi Paleontologie a Universităţii din Bucureşti, ulterior rector al Universităţii din Bucureşti, între 1900-1901. S-a ocupat şi de studiul şi determinarea resturilor de animale, elaborând lucrarea ''Oseminte de mamifere fosile în România'' (1872), potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). Împreună cu prof. L.F. de Pauw din Bruxelles a lucrat la reconstituirea celui mai complet schelet de Deinotherium gigantissimum, din resturile fosile pe care le-a descoperit în 1890 pe teritoriul comunei Mânzaţi din judeţul Vaslui. Despre această descoperire prof. Ştefănescu a scris lucrarea ''On the existence of the Dinotherium in Romania'' (1891). În 1910 prof. Gregoriu Ştefănescu a descoperit pe malul Oltului resturi de cămilă fosilă.

Explicaţie foto: Muzeul Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa''; cerbul gigant - fosilă din perioada cuaternară (19 ian. 1966)

Foto: (c) GHEORGHE AMUZA / Arhiva istorică AGERPRES

Iniţiativa construirii unei clădiri destinate special unui astfel de muzeu a aparţinut reputatului savant biolog Grigore Antipa (1867-1944), căruia în 1893 i-au fost încredinţate colecţiile zoologice existente atunci şi care s-a îngrijit de îmbogăţirea acestora prin schimburi, achiziţii şi donaţii. Grigore Antipa a fost director al muzeului între 1893-1944, lui datorându-i-se şi realizarea primelor diorame biogeografice, model extins apoi şi la alte instituţii similare din lume (Berlin, Paris, New-York, Sankt Petersburg). În 1903, Grigore Antipa adresa guvernului un memoriu prin care cerea aprobarea construirii "unui Muzeu Naţional de Istorie Naturală, demn de capitala ţării". Construirea actualului sediu al muzeului din Şoseaua Kiseleff a început în 1904.

Inaugurarea oficială a Muzeului Naţional de Istorie Naturală în noua sa clădire a avut loc la 24 mai 1908. La 23 mai 1933, regele Carol al II-lea a decis ca, în semn de omagiu, muzeul sa poarte numele organizatorului său, Grigore Antipa.

Explicaţie foto: Muzeul Naţional de Istorie Naturală 'Grigore Antipa''- aspect din expoziţia 'Belgica' (7 mart. 1988)

Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES

În 1996 au început lucrări de consolidare la clădirea muzeului, iar în februarie 2009 a început un amplu proiect de modernizare a acestuia. În septembrie 2011 Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi-a redeschis porţile pentru publicul larg. Muzeul a fost dotat cu cinci săli destinate proiecţiilor de documentare, 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor, săli multimedia, compartimente amenajate ca laboratoare ş.a.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" deţine în prezent un patrimoniu excepţional, prin bogăţia colecţiilor şi raritatea unor exemplare şi găzduieşte diverse manifestări precum expoziţii temporare, expoziţii cu animale vii, ateliere şi programe educative destinate copiilor, dezbateri, conferinţe. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Explicaţie foto din deschidere: Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (11 febr. 1961)