Depunerea la parlament de către premierul desemnat Ludovic Orban a listei Cabinetului şi a programului de guvernare, publicarea raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, adoptarea tacită de către Senat a 115 propuneri legislative, precum şi adoptarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a vignetei "Oxigen" se numără printre principalele evenimente interne ale perioadei 21-25 octombrie 2019.

POLITIC
* Senatul a adoptat tacit, la 21 octombrie, 115 propuneri de lege, printre care:
- Propunerea senatorilor Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae privind declararea zilei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.
- Propunerea liberalului Florin Roman, prin care persoanele condamnate, aflate în executarea pedepsei pentru agresiune sexuală, tâlhărie calificată, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu să nu poată beneficia de procedura a liberării condiţionate.
- Propunerea legislativă iniţiată de parlamentarii PSD Liviu Dragnea, Alfred Simonis şi Olguţa Vasilescu, potrivit căreia în perioada concediului de creştere a copilului să se poată realiza venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, indiferent de nivelul acestora.
- Două propuneri - una a lui Eugen Tomac (PMP) şi alta aparţinând unui grup de parlamentari independenţi - care stabilesc cadrul legal referitor la votul electronic, ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului de vot, pe lângă votarea la secţiile de votare şi cea a votului prin corespondenţă.

* Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, la 22 octombrie, un raport de respingere a propunerii legislative privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Propunerea de desfiinţare a aparţinut USR, voturile pentru respingere aparţinând PSD, iar cele pentru admiterea amendamentului venind de la USR şi PNL. Raportul de respingere urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, potrivit www.cdep.ro.

* În zilele de 22 şi 23 octombrie au continuat negocierile dintre premierul desemnat Ludovic Orban cu partidele politice parlamentare, în vederea formării şi susţinerii noului guvern, după ce Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură. În urma discuţiilor cu ALDE, PMP, UDMR şi USR, din 22 octombrie, premierul desemnat Ludovic Orban a declarat că şansele de a reuşi învestirea Guvernului sunt foarte mari. După negocierile din 23 octombrie dintre premierul desemnat şi Pro România, liderul Pro România, Victor Ponta, a precizat că parlamentarii formaţiunii nu vor vota noul guvern, dar că vor susţine alegerile anticipate. O altă rundă de negocieri între Ludovic Orban şi partidele politice care au votat moţiunea de cenzură a avut loc şi în zilele de 16 şi 17 octombrie 2019.

* La 24 octombrie, PNL a validat în şedinţa Biroului Politic Naţional, lista cu propunerile de miniştri pentru formarea noului guvern. În aceeaşi zi, lista cu componenţa guvernului şi programul de guvernare a fost depusă la parlament, în vederea votului de învestitură. La cele 16 ministere au fost, astfel, propuşi: Raluca Turcan (vicepremier), Florin Cîţu (Ministerul Finanţelor Publice), Marcel Vela (Ministerul Afacerilor Interne), Bogdan Aurescu (Ministerul Afacerilor Externe), Cătălin Predoiu (Ministerul Justiţiei), Nicolae Ciucă (Ministerul Apărării Naţionale), Virgil Popescu (Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de afaceri şi Turismul), Lucian Bode (Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor), Adrian Oros (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), Costel Alexe (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor), Ion Ştefan (Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei), Ioan Marcel Boloş (Ministerul Fondurilor Europene), Victor Sebastian Costache (Ministerul Sănătăţii), Cristina Monica Anisie (Ministerul Educaţiei Şi Cercetării), Bogdan Gheorghiu (Ministerul Culturii), Marian Ionuţ Stroe (Ministerul Tineretului şi Sportului), Violeta Alexandru (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale).

* Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a aprobat 835 de secţii de votare în străinătate, după cum urmează: Spania - 143, Italia - 142, Germania - 79, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 72, Franţa - 50, Republica Moldova - 37, Belgia - 23, Austria - 17, Irlanda - 16, Afganistan - 2 etc., potrivit unui comunicat al AEP din 21 octombrie 2019.

AFACERI EUROPENE
* Comisia Europeană (CE) a publicat, la 22 octombrie, Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare care monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei în România, începând cu anul 2007. În raport, CE şi-a arătat îngrijorarea faţă de accelerarea punerii în practică a Secţiei pentru Investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), operaţionalizarea acestei secţii confirmând temerile potrivit cărora structura ar putea fi utilizată ca instrument de poliţie politică. Cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), CE a criticat diminuarea semnificativă a rolului Secţiei pentru procurori în favoarea Secţiei pentru judecători. Tot cu privire la CSM, raportul Comisiei arată că activitatea sa de apărare a independenţei sistemului judiciar a rămas limitată. Totodată, CE a adus critici şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie despre care a spus că a avut o activitate în descreştere şi că, drept consecinţă, lupta împotriva corupţiei a cunoscut o scădere dramatică.

JUSTIŢIE
* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, la 21 octombrie, o contestaţie depusă de Dan Şova şi a dispus ca dosarul "CET Govora", în care fostul senator avea o condamnare definitivă de trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, să se rejudece de la zero, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile specializate. Dan Şova a fost eliberat din penitenciar în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la instanţa supremă.

* Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat, la 22 octombrie, la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din dosarul "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate. Şi fostul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a fost chemat la audieri, ca martor, în acelaşi dosar, la 23 octombrie, dar nu s-a prezentat. În dosarul principal privind tragedia de la Colectiv, pe 28 aprilie 2016, au fost trimişi în judecată patronii clubului - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, dar şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.

* Curtea Constituţională a dat publicităţii, la 24 octombrie, motivele pentru care a admis, la 29 iulie, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis şi a respins modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală. Curtea a motivat că Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile de neconstituţionalitate luate anterior de CCR în materie penală, legislativul neavând dreptul să facă o selecţie a acestor decizii atunci când modifică o lege.

ADMINISTRAŢIE
* Consiliul de Administraţie al companiei TAROM l-a desemnat, la 21 octombrie, pe George Costin Barbu în funcţia de director general provizoriu pentru un mandat de patru luni. Acesta o înlocuieşte la conducerea companiei pe Daniela Mădălina Mezei, care a fost revocată din funcţie pe 15 octombrie, pe motiv că nu a dus la îndeplinire Hotărârile Consiliului de Administraţie şi Adunării Generale a Acţionarilor şi nici anumite obligaţii care îi reveneau potrivit Statului Companiei şi Contractului de Mandat. Mădălina Mezei a declarat, pe 18 octombrie, că ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, i-a solicitat, cu două zile înainte de votarea moţiunii de cenzură, anularea a cinci zboruri interne şi să identifice parlamentarii care se aflau la bordul aeronavelor respective.

ECONOMIC
* România a pierdut trei locuri în clasamentul "Doing Business 2020", elaborat de Banca Mondială şi dat publicităţii la 24 octombrie. În clasamentul privind uşurinţa de a face afaceri, România se situează în faţa unor ţări precum Italia (58), Bulgaria (61), Luxemburg (72) sau Grecia (79), dar este devansată de Maroc, Belarus, Republica Moldova, Serbia sau Rwanda. Raportul Băncii Mondiale analizează 190 de economii în baza a 11 criterii, între care demararea unei afaceri, obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile transfrontaliere.

SOCIAL
* La 23 octombrie, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern conform căruia salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 2.262 lei lunar, începând din ianuarie 2020. În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit la 2.080 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 167,333 ore, în medie pe lună în anul 2019.

* Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, la 24 octombrie, proiectul privind Vigneta "Oxigen" care stabileşte restricţii de circulaţie şi taxe pentru anumite categorii de autovehicule, în funcţie de norma de poluare. Astfel, din 2020, pentru vehiculele cu norma de poluare Euro 4, Euro 5, Euro 6, pentru cele electrice şi hibride, accesul în Bucureşti este permis fără restricţii pe toate arterele, în timp ce maşinile Euro 3 pot circula în Bucureşti numai după achiziţionarea vignetei. Pentru automobilele non-Euro, Euro 1 şi Euro 2, accesul este interzis în Zona de Acţiune pentru Calitatea Aerului, delimitată de Piaţa Victoriei - bd. Iancu de Hunedoara - şos. Ştefan cel Mare - str. Polonă - str. Mihai Eminescu - str. Traian - bd. Nerva Traian - bd. Gheorghe Şincai - str. Lânăriei - Calea Şerban Vodă - bd. Mărăşeşti - str. Mitropolit Nifon - bd. Libertăţii - Calea 13 Septembrie - şos. Pandurilor - şos. Cotroceni - Splaiul Independeţei - str. Ştirbei Vodă - str. Berzei - str. Buzeşti - Piaţa Victoriei. În restul Capitalei, maşinile non-Euro, Euro 1 şi Euro 2 au drept de circulaţie pe bază de vignetă, potrivit proiectului adoptat de CGMB.

SPORT
* Sportiva Florina Sorina Hulpan a câştigat, la 21 octombrie, trei medalii de bronz la categoria 59 de kilograme (secţiunea Under-23), în cadrul Campionatelor Europene de haltere pentru juniori şi tineret, desfăşurate la Bucureşti, în intervalul 18-27 octombrie 2019. În aceeaşi competiţie, la 22 octombrie, românca Maria Luana Grigoriu a câştigat medaliile de argint şi bronz la categoria 64 de kilograme (secţiunea Under-20).

* Simona Halep a urcat un loc, de pe şase pe cinci, în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis (WTA), dat publicităţii la 21 octombrie, în timp ce jucătoarea canadiană de origine română Bianca Andreescu a urcat de pe cinci pe patru şi se află pe cea mai bună poziţie din carieră.

* Perechea formată din tenismanul român Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer s-a calificat, la 24 octombrie, în semifinalele probei de dublu din cadrul turneului ATP de la Basel (Elveţia), dotat cu premii totale de 2.082.655 euro, graţie victoriei cu 7-6 (7), 7-5 contra britanicilor Jamie Murray şi Neal Skupski. Pentru Tecău şi Rojer aceasta este a treia semifinală de la Basel, după cele din 2015 şi 2016. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)