Colegiul Comisarilor (CE) a adoptat, la 23 octombrie 2019, Raportul anual privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care prezintă progresele făcute de România în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, capitol monitorizat de executivul european începând cu anul 2007.

Raportul face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisia Europeană. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autorităţile române.

În anteriorul raport MCV pentru România, publicat la 13 noiembrie 2018, CE a recomandat României să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). De asemenea, se recomanda suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizau procurori în funcţie, relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA, numirea de către CSM a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii, conform http://www.just.ro/mcv/.

***
România este monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, mai scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006.

În cadrul acestui mecanism, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Cele patru obiective de referinţă pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României, sunt: consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie (1); instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive (2); înlăturarea corupţiei la nivel înalt (3); înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale (4).

În vederea realizării monitorizării pe domeniile justiţie şi afaceri interne, Comisia Europeană elaborează rapoarte, în care analizează evoluţiile şi face recomandări pentru îmbunătăţirea celor patru capitole.

***
Rapoartele Comisiei din perioada iunie 2007-iulie 2010 au apreciat rezultatele pozitive ale DNA, în anchetarea corupţiei la nivel înalt, dar au criticat faptul că aceleaşi rezultate nu au putut fi înregistrate şi în sistemul instanţelor judecătoreşti. În Rapoartele din perioada iulie 2009-iulie 2010, Comisia a mai apreciat activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), înfiinţată pentru a controla averile demnitarilor.

*În raportul anual, prezentat de CE la 20 iulie 2010, se arăta că România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a justiţiei. Executivul comunitar a considerat că amendamentele aduse legii ANI, în Parlament, la 30 iunie 2010, reprezintă un grav pas înapoi. Comisia a cerut României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuţiilor iniţiale ale ANI, scrie site-ul http://www.just.ro/mcv/.

*În raportul intermediar din 18 februarie 2011 CE şi-a menţinut aprecierile la adresa DNA şi a salutat modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Raportul a criticat Parlamentul pentru că a redus bugetul ANI şi pentru că a dat vot negativ în privinţa unor miniştri sau parlamentari anchetaţi.

* Raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 a arătat că România a făcut paşi semnificativi pentru ameliorarea eficienţei sistemului său judiciar, dar că este nevoie de acţiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupţie la nivel înalt. De asemenea, CE a făcut României 14 recomandări pe care ţara noastră să le ia în calcul până la prezentarea următorului Raport, în iulie 2012.

*În privinţa raportului intermediar pe justiţie din 8 februarie 2012, Comisia arăta că lupta împotriva corupţiei la nivel înalt este încă pusă sub semnul întrebării, reproşându-se nivelul minim de pedepse acordat. Activitatea ANI şi a DNA au fost în continuare apreciate, raportul atrăgând atenţia asupra tentativelor din Parlament de a reduce din puterile ANI.

*Raportul anual din 18 iulie 2012 a fost unul special, pentru că nu a analizat doar progresele justiţiei pe anul în curs, ci s-a referit la ultimii cinci ani în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare s-a aplicat României şi Bulgariei. Pentru prima dată de la instituirea MCV, din 2007, Comisia a anunţat că va mai adopta un raport până la finalul anului 2012, "date fiind incertitudinile politice actuale" (n.r. suspendarea Preşedintelui României). Potrivit Comisiei, în acel raport special, urma să se analizeze "dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia şi-a exprimat îngrijorarea, şi dacă a fost restabilit echilibrul democratic". CE a mai precizat, în raport, că s-au înregistrat progrese relevante în ultimii ani în domeniile Justiţie şi Afaceri Interne, dar că încă nu s-au atins obiectivele MCV, stabilite în 2006.

Pe lângă evaluarea tehnică a celor patru obiective ale MCV, Raportul din 18 iulie 2012 a făcut şi unele aprecieri politice, atrăgând atenţia asupra mai multor măsuri luate de autorităţile din România în contextul procedurii de suspendare a Preşedintelui României, în perioada 2-17 iulie 2012: modificarea Legii Curţii Constituţionale (CCR), modificarea Legii referendumului, revocarea Avocatului Poporului, revocarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului. "Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică probleme serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate", se arăta în Raportul CE.

*Raportul din 30 ianuarie 2013 a fost din nou unul special, fiind structurat în două părţi: "Respectarea statului de drept şi independenţa Justiţiei" (a cuprins recomandările speciale, de ordin politic) şi "Reforma sistemului judiciar, integritate şi lupta împotriva corupţiei" (a cuprins cele patru obiective tehnice specifice ale MCV). În ceea ce priveşte cele zece recomandări politice făcute de Comisie în Raportul anterior, din 18 iulie 2012, Raportul special 30 ianuarie 2013 arăta că ţara noastră a pus în aplicare doar unele dintre recomandările politice ale Comisiei, precum respectarea Constituţiei şi a deciziilor CCR, scrie https://ec.europa.eu/.

Cu privire la cele patru obiective tehnice ale MCV (benchmark-uri), Raportul din 30 ianuarie 2013 a arătat că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referinţă, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. S-a mai atras atenţia asupra faptului că nu există un calendar cert cu privire la punerea în aplicare a codurilor şi că s-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel local. Activitatea Ministerului Public, a DNA şi a ANI au fost apreciate şi în acest Raport special.

*În evaluarea conţinută de Raportul din 22 ianuarie 2014, prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, a spus că România se află "pe drumul cel bun". Parlamentul nu a respectat mai multe decizii ale CCR şi nu a accelerat procedura asupra unor proiecte de lege care au ca obiect integritatea, iar Avocatul Poporului nu s-a implicat în contestarea ordonanţei de urgenţă privind migraţia aleşilor locali, se arată în raport. La instituţii precum ANI, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM, se înregistrează în continuare progrese, se mai menţionează în raport.

*Raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015 sublinia faptul că România a continuat să facă progrese în justiţie şi lupta anticorupţie, în ultimul an, şi faptul că Parlamentul a fost reticent în aplicarea deciziilor instanţelor şi nu a respectat un calendar clar în privinţa procedurii de trimitere în judecată a parlamentarilor. Raportul a mai evidenţiat faptul că "acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă".

* În Raportul din 27 ianuarie 2016 se arată că România a înregistrat progrese la mai multe capitole, dar a menţionat totodată că sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei continuă să fie o problemă pentru România, susceptibilă de a da naştere la o serie de mişcări de stradă. Comisia a mai subliniat că MCV continuă să joace un rol important în România, fiind un motor al reformelor şi încurajând menţinerea unei coerenţe a rezultatelor, potrivit site-ului http://europa.eu/. Comisia a amintit, în Raport, şi de protestele de la finalul anului 2015, precizând că aceste mişcări au arătat că populaţia este direct interesată de lupta împotriva corupţiei. Cu privire la ANI, raportul a amintit de demisia preşedintelui Agenţiei ca urmare a anchetării sale de către DNA, dar a apreciat faptul că imaginea instituţiei nu a avut de suferit de pe urma acestui eveniment. Parlamentul trebuie să facă eforturi şi să nu mai dea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reţinerea şi arestarea preventivă a unor parlamentari, s-a mai arătat în Raportul din 2016.

* În evaluarea MCV din 15 noiembrie 2017, se precizează că rapoartele Comisiei din 2014, 2015 şi 2016 au putut evidenţia o tendinţă pozitivă. În acelaşi timp, un număr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rămas nesoluţionate şi, prin urmare, raportul nu poate concluziona că obiectivele de referinţă sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfăcător. CSM a luat măsuri pentru a apăra independenţa sistemului judiciar împotriva atacurilor politice şi din mass-media, se menţionează în Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, mai scrie sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea)