Cele 42 de numere ale publicaţiei Propăşirea au apărut, săptămânal, la Iaşi, între ianuarie şi octombrie 1844.

Din redacţie au făcut parte V. Alecsandri, P. Balş, Ion Ghica, M. Kogălniceanu, Ion Ghica şi Panaiotă Balş, majoritatea foşti colaboratori ai Daciei literare. Noua publicaţie continuă ideile Daciei literare, urmărind crearea unei literaturi originale, trezirea unui "interes mai viu pentru ştiinţă şi naţiune", pentru literatura populară.

Propăşirea este prima revistă literară din Moldova cu caracter enciclopedic, care tratează probleme de artă, lingvistică, viaţă socială, învăţământ, drept, administraţie, istorie, economie, industrie, comerţ ş.a., reunind colaboratori din cele trei provincii româneşti - Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

În paginile revistei au publicat poezii Vasile Alecsandri - poezii în formă populară, incluse, mai apoi, în volumul "Doine şi lăcrămioare", Grigore Alexandrescu ("Umbra lui Mircea" sau "O seară la Cozia"), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureşanu ("O privire de pe Carpaţi").

Proza este semnată de Vasile Alecsandri ("O preumblare prin munţi", "Istoria unui galbăn şi a unei parale"), Costache Negruzzi ("Toderică", "Despre limba românească"), Nicolae Bălcescu ("Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum"), Mihail Kogălniceanu ("Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională al Academiei Mihăilene", rostit la 24 nov. 1843), Ion Ghica ("Ochire asupra ştiinţelor").

După o activitate de zece luni, publicaţia este suprimată de cenzură, pe motiv că în paginile revistei apăruse un comentariu al lui Alecsandri la o fabula "Satira către mintea mea", tradusă de Donici din Antioh Cantemir, precum şi multe aluzii la stările de lucru din Principate.

"Expresie a unei epoci revoluţionare şi a unei generaţii militante, Propăşirea este una din publicaţiile de seamă ale literaturii române atât prin valoarea colaboratorilor, cât şi prin ideologia politică şi literară şi, împreună cu Dacia literară, care o premerge, şi cu România literară, care o va urma peste un deceniu, pregăteşte evenimentele de mare importanţă pentru destinul României: mişcarea revoluţionară de la 1848 şi Unirea Principatelor", arată Alexandru Teodorescu în "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006). AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)