Constituţia României prevede situaţiile în care la guvern intervine interimatul: atunci când un guvern este demis prin retragerea de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru demisionează, îşi pierde drepturile electorale sau se află în stare de incompatibilitate, deces (art. 110 şi 106).

Conform Constituţiei, Guvernul al cărui mandat a încetat în urma retragerii încrederii de către Parlament, îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern (art. 110, alineat 4).

Codul administrativ, intrat în vigoare la 3 iulie 2019, vine cu completări, precizând că Guvernul interimar poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi. În perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege, mai arată Codul administrativ (art. 37).

Un Guvern cu drepturi depline îndeplineşte, conform Codului administrativ, următoarele atribuţii principale: iniţiază proiecte de lege; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea acestora; elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege; asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale; negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ).

La rândul său, primul-ministru cu drepturi pline reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Preşedintele României, Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale.

Totodată, premierul cu drepturi pline numeşte şi eliberează din funcţie: conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat şi consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în cazurile prevăzute de lege, potrivit sursei menţionate mai sus. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)

*** Explicaţie fotografie din deschidere: Premierul Viorica Dăncilă susţine o alocuţiune în cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care se dezbate şi votează moţiunea de cenzură intitulată "Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!"