O PERSONALITATE PE ZI: Istoricul Alexandru Zub

Istoricul Alexandru Zub s-a născut la 12 octombrie 1934, în comuna Vârful Câmpului, judeţul Botoşani.
Absolvent al Şcolii Pedagogice din Şendriceni, judeţul Botoşani (1953), a urmat apoi cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, luându-şi licenţa în 1957. În 1973 obţine titlul de doctor în istorie, la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi, potrivit CV-ului de pe site-ul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi, http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
A fost cercetător la Institutul de Istorie şi Filologie din Iaşi între 1957-1958. În perioada 1958-1964 s-a aflat în detenţie politică (la Iaşi, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). A fost apoi bibliograf, la Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iaşi, între 1964 şi 1968, iar din 1968 până în 1989, cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie "A.D. Xenopol" din Iaşi, responsabil al colectivului de Istoria culturii. A fost bursier al Fundaţiei "Alexander von Humboldt" (1977-1978).
Între 1990-2001, Alexandru Zub a fost profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi. În 1990 a devenit director al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi (funcţie pe care a deţinut-o până în 2010), iar din 2010 este director onorific al acestui institut, potrivit https://acad.ro şi http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
Dintre volumele de autor amintim: "Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (1971); "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (1973); "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (1974); "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (1975); "Junimea. Implicaţii istoriografice" (1976); "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (1978); "A scrie şi a face istorie. Istoriografia română postpaşoptistă" (1981); "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (1983); "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (1983); "L'Historiographie roumaine a l'âge de la synthese: A.D. Xenopol" (1983); "Mihail Kogălniceanu" (1984); "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX şi începutul secolului XX" (1985); "Les dilemmes d'un historien: Vasile Pârvan" (1985); "Cunoaştere de sine şi integrare" (1986); "Istorie şi istorici în România interbelică" (1989); "Istorie şi finalitate" (1991); "La sfârşit de ciclu. Despre impactul Revoluţiei franceze" (1994); "În orizontul istoriei" (1994); "Impasul reîntregirii" (1995); "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (2000); "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România" (2002); "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (2002); "Istoriografia română la vârsta sintezei: A.D. Xenopol" (2004); "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (2005); "Romanogermanica. Secvenţe istorico-culturale" (2005); "Clio sub semnul interogaţiei. Idei, sugestii, figuri" (2006) ş.a.
Are peste 1.500 de articole, eseuri, prefeţe, introduceri la volume de studii etc. A ţinut prelegeri la diverse universităţi şi institute de cercetare din Europa şi din SUA şi a participat la Congresele Internaţionale de Ştiinţe Istorice din 1980, 1985, 1990, 2000. A coordonat publicaţiile "Xenopoliana", I-XII, Fundaţia Academică "A.D. Xenopol", 1993-2004 (în colaborare) şi Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol", Iaşi, Editura Academiei, 1990-2004 (în colaborare).
Istoricul Alexandru Zub este membru în diverse comitete şi colegii de redacţie din România şi din străinătate, precum şi membru în diverse asociaţii profesionale din România şi din străinătate: Comisia Internaţională de Istoriografie; Asociaţia Istoricilor Europeni; Asociaţia Istoricilor Americani; Societatea Internaţională pentru Studiul Timpului; Board of Eminent Scholars in History, Académie Internationale de Droit Linguistique etc.
Este membru fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (în virtutea recluziunii din anii 1958-1964), se arată pe CV-ul de pe site-ul http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
La 10 septembrie 1991, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, apoi, din 2004, a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural. A fost preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române (2005-2009).
Deţine titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor "2 Decembrie 1918" Alba Iulia (2005), "Dunărea de Jos" Galaţi (2004), "Ştefan cel Mare" Suceava (2004), "Ovidius" Constanţa (2006). Este, totodată, Professor Emeritus şi Profesor de onoare al Universităţii "Al.I. Cuza" (23 octombrie 2009).
I-au fost conferite următoarele distincţii: Chevalier de l'Ordre des Arts et les Lettres (1995); Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer (2000); Medalia "Eroul Libertăţii", acordată de Republica Ungară, cu ocazia semicentenarului revoluţiei din 1956 (16 octombrie 2006); Crucea Casei Regale a României (11 decembrie 2008). De asemenea, în 2009 i-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Iaşi.
La cea de-a VIII-a ediţie a Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române, din 12 decembrie 2016, istoricului Alexandru Zub i-a fost decernată o Diplomă de excelenţă pentru susţinerea şi promovarea culturii naţionale. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice