O PERSONALITATE PE ZI: Istoricul Alexandru Zub
Istoricul Alexandru Zub s-a născut la 12 octombrie 1934, în comuna Vârful Câmpului, judeţul Botoşani.
Absolvent al Şcolii Pedagogice din Şendriceni, judeţul Botoşani (1953), a urmat apoi cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, luându-şi licenţa în 1957. În 1973 obţine titlul de doctor în istorie, la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi, potrivit CV-ului de pe site-ul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi, http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
A fost cercetător la Institutul de Istorie şi Filologie din Iaşi între 1957-1958. În perioada 1958-1964 s-a aflat în detenţie politică (la Iaşi, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). A fost apoi bibliograf, la Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" din Iaşi, între 1964 şi 1968, iar din 1968 până în 1989, cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie "A.D. Xenopol" din Iaşi, responsabil al colectivului de Istoria culturii. A fost bursier al Fundaţiei "Alexander von Humboldt" (1977-1978).
Între 1990-2001, Alexandru Zub a fost profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi. În 1990 a devenit director al Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi (funcţie pe care a deţinut-o până în 2010), iar din 2010 este director onorific al acestui institut, potrivit https://acad.ro şi http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
Dintre volumele de autor amintim: "Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie" (1971); "A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie" (1973); "Vasile Pârvan. Efigia cărturarului" (1974); "Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie" (1975); "Junimea. Implicaţii istoriografice" (1976); "M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne" (1978); "A scrie şi a face istorie. Istoriografia română postpaşoptistă" (1981); "Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc" (1983); "Pe urmele lui Vasile Pârvan" (1983); "L'Historiographie roumaine a l'âge de la synthese: A.D. Xenopol" (1983); "Mihail Kogălniceanu" (1984); "De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX şi începutul secolului XX" (1985); "Les dilemmes d'un historien: Vasile Pârvan" (1985); "Cunoaştere de sine şi integrare" (1986); "Istorie şi istorici în România interbelică" (1989); "Istorie şi finalitate" (1991); "La sfârşit de ciclu. Despre impactul Revoluţiei franceze" (1994); "În orizontul istoriei" (1994); "Impasul reîntregirii" (1995); "Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură" (2000); "Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie şi morală în România" (2002); "Vasile Pârvan: dilemele unui istoric" (2002); "Istoriografia română la vârsta sintezei: A.D. Xenopol" (2004); "Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne" (2005); "Romanogermanica. Secvenţe istorico-culturale" (2005); "Clio sub semnul interogaţiei. Idei, sugestii, figuri" (2006) ş.a.
Are peste 1.500 de articole, eseuri, prefeţe, introduceri la volume de studii etc. A ţinut prelegeri la diverse universităţi şi institute de cercetare din Europa şi din SUA şi a participat la Congresele Internaţionale de Ştiinţe Istorice din 1980, 1985, 1990, 2000. A coordonat publicaţiile "Xenopoliana", I-XII, Fundaţia Academică "A.D. Xenopol", 1993-2004 (în colaborare) şi Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol", Iaşi, Editura Academiei, 1990-2004 (în colaborare).
Istoricul Alexandru Zub este membru în diverse comitete şi colegii de redacţie din România şi din străinătate, precum şi membru în diverse asociaţii profesionale din România şi din străinătate: Comisia Internaţională de Istoriografie; Asociaţia Istoricilor Europeni; Asociaţia Istoricilor Americani; Societatea Internaţională pentru Studiul Timpului; Board of Eminent Scholars in History, Académie Internationale de Droit Linguistique etc.
Este membru fondator al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (în virtutea recluziunii din anii 1958-1964), se arată pe CV-ul de pe site-ul http://adxenopol.academiaromana-is.ro.
La 10 septembrie 1991, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, apoi, din 2004, a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural. A fost preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române (2005-2009).
Deţine titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor "2 Decembrie 1918" Alba Iulia (2005), "Dunărea de Jos" Galaţi (2004), "Ştefan cel Mare" Suceava (2004), "Ovidius" Constanţa (2006). Este, totodată, Professor Emeritus şi Profesor de onoare al Universităţii "Al.I. Cuza" (23 octombrie 2009).
I-au fost conferite următoarele distincţii: Chevalier de l'Ordre des Arts et les Lettres (1995); Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Ofiţer (2000); Medalia "Eroul Libertăţii", acordată de Republica Ungară, cu ocazia semicentenarului revoluţiei din 1956 (16 octombrie 2006); Crucea Casei Regale a României (11 decembrie 2008). De asemenea, în 2009 i-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Iaşi.
La cea de-a VIII-a ediţie a Premiilor Muzeului Naţional al Literaturii Române, din 12 decembrie 2016, istoricului Alexandru Zub i-a fost decernată o Diplomă de excelenţă pentru susţinerea şi promovarea culturii naţionale. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: Edward Bransfield a descoperit Antarctica (30 ianuarie 1820)
Irlandezul Edward Bransfield, fost ofițer în Marina Regală engleză, este considerat prima persoană care a văzut continentul Antarctic, la 30 ianuarie 1820, și a cartografiat o parte a acestuia. Descoperirea lui Edward Bransfield a pus în mișcare următorii 200 de ani de explorare a Antarcticii, care au avut ca rezultat o serie de fapte epice și au s
A 52-a ediție a Festivalului de Benzi Desenate de la Angouleme
Între zilele de 30 ianuarie și 2 februarie 2025, este programată cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate de la Angouleme, Franța, potrivit bdangouleme.com. Juriul competiției, pentru prestigiosul premiu Fauve d'Or, este prezidat de actrița și regizoarea Zabou Breit
DOCUMENTAR: 140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu (30 ianuarie)
Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Filosoful nu poate fi decât democrat.' - Antonio Gramsci, 'Opere alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 ianuarie
Ortodoxe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, episcopul Romei Greco-catolice Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sf. m. papă Ipolit Romano-catolice Sf. Martina, m.
Reuniune informală a Consiliului JAI în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 ianuarie
Este a 30-a zi a anului 2025. Au mai rămas 335 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 17 h 22 m. Luna răsare la 08 h 26 m și apune la 18 h 30 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Al doilea decan: 30 ianuarie - 8 februarie AGERPRES/(Documentare - Daniela
Zilele Filmului LUX 2025
În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel
DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)
La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret
2025 - Anul Nou Chinezesc - Anul Șarpelui (29 ian. 2025-16 febr. 2026)
Anul Nou Chinezesc 2025 marchează începutul Anului Șarpelui de Lemn Verde, conform calendarului lunar chinezesc. În 2025, este celebrat, pe 29 ianuarie, dând startul celor 16 zile ale 'Festivalului Primăverii'. Anul Șarpelui se încheie pe 16 februarie 2026, fiind urmat de Anul Calului. Sărbătorit de milioane de oameni din &
CITATUL ZILEI
'Judecătorul suprem al operelor de artă, la urma urmelor, este numai poporul în care ele se produc.' - Barbu Ștefănescu Delavrancea, 'Publicistică (Cronici literare și de artă, studii de limbă și folclor)', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 ianuarie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul; Sf. Mc. Filotei Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Ignațiu Teoforul Romano-catolice Sf. Valeriu, ep. Aducerea moaștelor Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul este pomen
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 ianuarie
Este a 29-a zi a anului 2025. Au mai rămas 336 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 37 m și apune la 17 h 21 m. Luna răsare la 07 h 57 m și apune la 17 h 10 m. Lună Nouă 14 h 35 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
28 ianuarie - Ziua Europeană a Protecției Datelor
Pe 28 ianuarie, toate statele membre ale Consiliului Europei celebrează Ziua Europeană a Protecției Datelor. Anul acesta, se împlinesc 44 de ani de la adoptarea, la 28 ianuarie 1981, la Strasbourg, a Convenției 108 pentru protecția persoanelor referitoare la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, de către Consiliul Europei. Evenimentele
Consiliul Afaceri Generale al UE din 28 ianuarie 2025
Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) are loc la 28 ianuarie 2025, la Bruxelles, având pe ordinea de zi prioritățile președinției poloneze sau dialogul anual privind statul de drept, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Miniștrii responsabili de afacerile