Continuarea audierilor comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale Parlamentului European (PE), adoptarea unei directive care garantează un nivel ridicat de protecţie pentru avertizorii de integritate, sesizarea de către Comisie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pe tema încălcării independenţei judiciare a judecătorilor polonezi, apelul preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vederea completării echipei de comisari, precum şi alegerea de către comisiile PE a finaliştilor pentru Premiul Saharov 2019 reprezintă o parte dintre temele de pe agenda instituţiilor europene, în perioada 7-11 octombrie 2019.

Parlamentul European (PE)

* La 7 şi 8 octombrie 2019, în comisiile de specialitate ale PE au continuat audierile comisarilor desemnaţi, după ce în intervalul 30 septembrie-4 octombrie au fost audiaţi alţi 19 comisari desemnaţi. Astfel, la 7 octombrie, au fost audiaţi comisarii desemnaţi Vera Jourova - valori şi transparenţă - şi Josep Borrell - Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică pe plan internaţional. La 8 octombrie, au fost audiaţi cei trei vicepreşedinţi executivi ai viitoarei CE: Valdis Dombrovskis (servicii financiare), Margrethe Vestager (concurenţă) şi Frans Timmermans (pactul ecologic european). Candidata Franţei pentru un post în viitoarea Comisie Europeană, Sylvie Goulard, a fost respinsă, la 10 octombrie, la a doua audiere, de comisiile specializate din PE, transmite DPA. Şi candidaţii României şi Ungariei, Rovana Plumb şi Laszlo Trocsanyi, au fost respinşi de Comisia pentru afaceri juridice, la 30 septembrie 2019.
Conform site-ului europarl.europa.eu, Conferinţa Preşedinţilor din PE va decide, la 17 octombrie, dacă PE a primit suficiente informaţii pentru a declara închisă procedura audierilor. Sesiunea plenară din 21-24 octombrie va decide când va fi dat votul pentru noua Comisie.

* În cadrul sesiunii plenare, din 7-8 octombrie, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie prin care avertizează că imixtiunea străină în alegeri ameninţă serios societăţile europene democratice în favoarea forţelor anti-UE, de extremă dreaptă şi populiste. Deputaţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de "natura extrem de periculoasă a propagandei ruse", care este principala sursă de dezinformare în Europa şi care s-a dublat începând cu ianuarie 2019 (998 de cazuri) faţă de 2018 (434 de cazuri), scrie site-ul PE.

* La 8 octombrie, comisiile pentru afaceri externe şi dezvoltare din PE au ales finaliştii pentru Premiul Saharov 2019: Marielle Franco - activistă politică braziliană şi apărătoare a drepturilor omului, ucisă brutal în martie 2018; Şeful de trib Raoni - figură emblematică a luptei împotriva defrişărilor din pădurea amazoniană; Claudelice Silva dos Santos - ecologistă braziliană şi apărătoare a drepturilor omului; The Restorers - un grup de cinci studente din Kenza care ajută fetele să facă faţă mutilării genitale feminine; Ilham Tohti - un economist uigur care luptă pentru drepturile minorităţii uigure din China. Laureatul va fi selectat de PE pe 24 octombrie. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, care poartă numele fizicianului şi disidentului politic sovietic Andrei Sakharov, este acordat în fiecare an de Parlamentul European, potrivit sursei citate mai sus.

* La 10 octombrie, PE a votat, în cadrul sesiunii plenare din 9-10 octombrie, o nouă rezoluţie prin care avertizează asupra unui risc clar ca planul de investiţii UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul. Întrucât actualul buget pe termen lung (2014-2020) a fost adoptat după 18 luni de negocieri, Parlamentul invită Comisia să prezinte un plan de urgenţă care să permită prelungirea actualului cadru financiar multianual dacă următorul nu va fi stabilit la timp, se arată în Rezoluţia adoptată. Potrivit estimărilor, Consiliul European va discuta propria poziţie cu privire la cadrul financiar multianual, la Consiliul European din 17-18 octombrie 2019, scrie https://www.europarl.europa.eu.

Consiliul UE

* În zilele de 7 şi 8 octombrie s-a reunit Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE, principalul subiect abordat fiind migraţia. Miniştrii au conturat o imagine de ansamblu a fenomenului în UE, luând în considerare toate rutele şi punând accent pe creşterea numărului de sosiri înregistrate pe ruta est-mediteraneeană, precum şi propunerile recente privind măsuri temporare în materie de debarcare. Ruta est-mediteraneeană se referă la traversarea maritimă din Turcia în Grecia. Un număr mare de refugiaţi care se adăposteau de războiul din Siria au ajuns în UE prin intermediul acestei rute în 2015. De atunci, numărul de sosiri neregulamentare pe ruta respectivă s-a redus ca urmare a cooperării strânse dintre UE şi Turcia, scrie https://www.consilium.europa.eu.

* Tot în cadrul Consiliului JAI, din 7-8 octombrie, miniştrii justiţiei din statele Uniunii Europene au adoptat o directivă care garantează avertizorilor de integritate un nivel ridicat de protecţie într-o sferă largă de sectoare, inclusiv în domeniile: achiziţii publice, servicii financiare, spălarea banilor, siguranţa produselor şi transporturilor, securitatea nucleară, sănătate publică, protecţia consumatorilor şi a datelor. Avertizorii de integritate sunt persoane care trag un semnal de alarmă atunci când depistează fapte reprobabile care pot dăuna interesului public, de exemplu provocând prejudicii mediului, sănătăţii publice, siguranţei consumatorilor sau finanţelor publice. Protecţia avertizorilor este în prezent reglementată în mod fragmentat, doar 10 state membre ale UE având o legislaţie cuprinzătoare privind protecţia avertizorilor. Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial, iar ţările membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noile norme în dreptul lor naţional, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Comisia Europeană (CE)

* La 9 octombrie, Comisia Europeană îi invită pe şefii de stat sau de guvern din UE să ofere îndrumare politică şi să dea un nou impuls negocierilor pentru ca, înainte de sfârşitul anului, să se ajungă la un acord privind un buget al UE modern, echitabil şi echilibrat pe termen lung pentru perioada 2021-2027, potrivit site-ului Comisiei.

*Comisia Europeană a decis, la 10 octombrie, să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu privire la noul regim disciplinar aplicabil judecătorilor polonezi, solicitând instanţei europene aplicarea unei proceduri accelerate. Comisia a lansat această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, încă de la 3 aprilie 2019, motivul invocat fiind acela că noul regim disciplinar aduce atingere independenţei judiciare a judecătorilor polonezi şi nu asigură garanţiile necesare pentru a-i proteja de controlul politic, astfel cum a solicitat Curtea de Justiţie a UE, scrie https://ec.europa.eu.

* La 10 octombrie, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile PE. ''Ne aflăm într-un proces parlamentar democratic şi transparent. Am propus 26 de candidaţi, dintre care 23 au fost acceptaţi. Trei candidaţi nu au obţinut un sprijin majoritar din diverse motive. Prin urmare, nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise'', menţionează Von der Leyen într-o declaraţie de presă, potrivit sursei de mai sus.

Consiliul European

* La 8 octombrie, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a transmis premierului britanic Boris Johnson că, dând vina pe alţii pentru un posibil eşec al negocierilor privind Brexit-ul, se joacă cu viitorul Europei, relatează AFP. ''@Boris Johnson, miza nu este să câştigi un joc de-a datul vinii pe ceilalţi. Sunt în joc viitorul Europei şi al Regatului Unit, precum şi securitatea şi interesele popoarelor noastre. Nu doriţi un acord, nu doriţi o prelungire, nu doriţi să revocaţi, quo vadis?'', a scris Tusk pe contul său de Twitter.

La 2 octombrie, premierul Regatului Unit, Boris Johnson, i-a scris preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, oferindu-i ceea ce el a numit un "compromis rezonabil" pentru modificarea acordului privind Brexitul la punctul cu frontiera dintre provincia britanică a Irlandei de Nord şi statul membru UE Irlanda. Noul plan propus de Marea Britanie prevede ca Irlanda de Nord să aparţină aceleiaşi zone vamale ca Marea Britanie, dar ca provincia britanică să păstreze regulile UE pe o perioadă de tranziţie, pentru toate bunurile, nu doar pentru produsele agricole. Această ofertă a fost prezentată de Boris Johnson ca fiind alternativa la un Brexit fără acord la 31 octombrie. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a transmis, la 2 octombrie, că propunerea prezentată ridică "puncte problematice", mai ales în ceea priveşte guvernanţa ''backstop"-ului.
UE i-a dat guvernului britanic ca termen data de 13 octombrie pentru a-i prezenta un compromis acceptabil şi a se ajunge astfel la o separare amiabilă pe 31 octombrie. În lipsa unui acord pentru retragerea Regatului Unit din UE, Londra se pregăteşte pentru un ''no deal'' (Brexit fără acord), deşi parlament britanic a decis să se ceară o nouă amânare a Brexitului, dacă nu se ajunge la o înţelegere.

* La 9 octombrie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate, Federica Mogeherini, a îndemnat Turcia să pună punct acţiunii sale militare unilaterale în nord-estul Siriei. Acţiunea Turciei pune în pericol progresele realizate de Coaliţia internaţională de luptă împotriva Daesh, a cărei membră este şi Turcia, a spus Federica Mogherini, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu.

Eurogrupul

Miniştrii de Finanţe din zona euro, reuniţi la 9 octombrie în cadrul Eurogrupului, au recomandat ca italianul Fabio Panetta să facă parte din Comitetul executiv al Băncii Centrale Europene, conform Reuters. Viceguvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta, a fost declarat singurul candidat pentru a-i succeda în funcţie francezului Benoît Coeure în Comitetul executiv al BCE, începând cu luna ianuarie 2020. Mandatul său este de opt ani şi nu poate fi reînnoit. Toţi membrii Comitetului executiv sunt numiţi de Consiliul European cu majoritate calificată. Eurogrupul este un organism informal de lucru care îi reuneşte pe miniştrii de finanţe din statele membre din zona euro, fiind responsabil de pregătirea summiturilor zonei euro.

Curtea de Conturi Europeană

*Curtea de Conturi Europeană a constatat, într-un raport publicat la 8 octombrie, că Uniunea Europeană a cheltuit într-un mod eronat, în 2018, peste 3 miliarde de euro (3,3 miliarde), conform dpa. Erori au fost detectate în principal în domeniile de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurală şi coeziunea, în cazul cărora plăţile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate de beneficiari. Aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor norme şi al unor criterii de eligibilitate complexe, ceea ce este de natură să antreneze erori, se arată în raportul Curţii de Conturi. Preşedintele Curţii de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a făcut apel cu acest prilej la preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să continue îmbunătăţirea standardelor de gestiune şi transparenţă. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Adrian Dădârlat)