Actorul american Burton Stephen "Burt" Lancaster s-a născut la 2 noiembrie 1913, în Manhattan, New York, SUA. A fost unul dintre cei cinci copii ai lui Elizabeth (Roberts) şi James Henry Lancaster, un lucrător poştal. Bunicii săi erau imigranţi din Irlanda de Nord.

Potrivit site-ului www.imdb.com, în copilărie şi în adolescenţă, Burt Lancaster a petrecut mult timp pe străzile cartierului East Haarlem, unde şi-a dezvoltat afinităţile pentru gimnastică. Cariera artistică a început-o într-o trupă de circ, dar un accident l-a făcut să abandoneze trapezul.

Până în 1930 a urmat cursurile liceului De Witt Clinton din Harlem. După absolvirea liceului, a început studiile la Universitatea din New York, însă la scurtă vreme a renunţat şi, împreună cu prietenul său Nick Cravat, a format duetul "Lang & Cravat".

În anul 1942, s-a înrolat în armata americană, unde, pe lângă studii militare, a participat şi la spectacole de comedie oferite soldaţilor. După trecerea în rezervă, a urmat o scurtă reprezentaţie pe Broadway, unde i s-a oferit un rol în "A Sound of Hunting". În urma unui casting la Hollywood, a fost remarcat şi distribuit în filmul "The Killers", potrivit CineMagia - www.cinemagia.ro.

A înfiinţat propria sa companie de producţie în 1948, cu Harold Hecht şi James Hill, pentru a-şi construi cariera.

A jucat şi roluri secundare, în filme precum "All My Sons" (1948) sau "Sorry, Wrong Number" (1948). În 1950, a jucat în filmul "The Flame and the Arrow", în regia lui Jacques Tourneur. A interpretat roluri inedite, cum ar fi cele din "The Crimson Pirate" (1952) sau "Trapeze" (1956).

Recunoaşterea mondială a venit odată cu filmul "From Here to Eternity" (1953), în care a evoluat alături de Deborah Kerr şi Montgomery Clift. În 1960, obţine premiul Oscar pentru prestaţia din filmul "Elmer Gantry", regia Richard Brooks, potrivit www.imdb.com.

Viitoarele sale roluri l-au consacrat ca actor complet şi i-au adus colaborări cu cei mai mari regizori ai momentului: Luchino Visconti ("Ghepardul" - 1963, "Gruppo de famiglia in un interno" - 1975), Stanley Kramer ("Procesul de la Nürnberg" - 1961), potrivit volumului "Dicţionar de cinema", Editura Univers Enciclopedic (1997).

Burt Lancaster a mai jucat în "The Train" (1964), "The Gypsy Moths" (1969), "Airport" (1970), "Ulzana's Raid" (1972), "Executive Action" (1973), "The Midnight Man" (1974), "The Island of Dr. Moreau" (1977), "Atlantic City" (1980), "La pelle" (1981), "The Osterman Weekend" (1983), "Little Treasure" (1985), "Field of Dreams" (1989), "The Phantom of the Opera" (1990), "Voyage of Terror: The Achille Lauro Affair" (1990), "Separate But Equal" (1991).

De-a lungul carierei - actor, producător, regizor, scenarist - a fost recompensat cu numeroase distincţii între care amintim: premiul BAFTA, în 1982, pentru cel mai bun actor pentru filmul "Atlantic City"; premiul BAFTA, în 1963, pentru cel mai bun actor străin pentru pelicula "Birdman of Alcatraz" (1962); premiul Globul de Aur, în 1961, pentru cel mai bun actor într-o dramă pentru filmul "Elmer Gantry"; premiul Festivalului de Film de la Berlin, în 1956, pentru cel mai bun actor pentru pelicula "Trapeze". A câştigat un Oscar ca producător în 1955 cu "Marty" (regia Delbert Mann). A primit o stea pe Hollywood Walk of Fame.

A fost ales de revista Empire drept una dintre cele mai sexy 100 de vedete din istoria filmului, în 1995, notează www.imdb.com. De asemenea, s-a clasat pe locul 85 în "Top 100 de stele din toate timpurile" în clasamentul întocmit de revista Empire, în 1997.

Cunoscut pentru simpatiile sale politice liberale, a fost una dintre vedetele de la Hollywood, împreună cu Marlon Brando, Sammy Davis Jr., Charlton Heston, Judy Garland, Eartha Kitt, Harry Belafonte, Sidney Poitier şi Paul Newman, care au participat la Marşul lui Martin Luther King, la Washington, în august 1963.

S-a alăturat lui Gregory Peck, James Stewart, Liza Minnelli şi Orson Welles împotriva colorării filmelor vechi de către Ted Turner la mijlocul anilor '80.

A fost căsătorit de trei ori, având cinci copii cu una dintre soţii. În 1990 a suferit o comoţie cerebrală. A murit la 20 octombrie 1994, la Los Angeles. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

 Sursa foto: (c) The films of Burt Lancaster/Facebook.com