Ziua internaţională a muzicii se celebrează la 1 octombrie, în fiecare an, pentru a promova toate genurile artei muzicale.

Romancierul francez Honoré de Balzac (1799-1850) spunea despre muzică că "limbajul muzical nu are limite; el conţine totul, poate exprima totul" (Maxime şi Cugetări, Balzac, ed. Albatros, 1979) iar compozitorul german Richard Wagner (1813-1883) completa mai târziu: "Muzica ... nu poate înceta niciodată să fie cea mai înaltă şi cea mai eliberatoare dintre arte" (Dicţionar de maxime comentate, Tudor Vianu, Bucureşti, 1962).

Sărbătorirea Zilei internaţionale a muzicii susţine idealurile de pace şi prietenie între popoare, evoluţia culturală a comunităţilor, schimbul de experienţă şi aprecierea numeroaselor valori estetice care îmbogăţesc existenţa noastră zilnică.

În 2019, la noi în ţară, între alte manifestări organizate cu acest prilej, Ziua internaţională a muzicii este sărbătorită şi printr-un concert susţinut de Orchestra simfonică a Filarmonicii Oltenia din Craiova. Programul include pagini clasice de mare popularitate, având la pupitrul dirijoral pe Alexandru Iosub. Partea a doua a serii organizată de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova, este destinată folclorului românesc, potrivit www.romania-muzical.ro.

Prima zi internaţională a muzicii organizată de către Consiliul Internaţional al Muzicii (International Music Council - IMC) a avut loc pe 1 octombrie 1975, ca urmare a adoptării Rezoluţiei celei de-a 15-a Adunări Generale de la Lausanne, din 1973.

Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută de renumitul violonist şi muzicolog Yehudi Menuhin şi de Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Muzicii al UNESCO, care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia, potrivit www.imc-cim.org.

În scrisoarea semnată de cei doi protagonişti ai muzicii erau făcute o serie de recomandări pentru a atinge obiectivele acestei zile, între care: organizarea de întâlniri cu artişti, competiţii şi teste muzicale; organizarea de expoziţii de instrumente muzicale, de înregistrări, fotografii, picturi, sculpturi, caricaturi şi afişe pe teme muzicale; întâlniri cu compozitori, interpreţi şi muzicologi de renume pentru a vorbi despre importanţa muzicii, de locul ei în viaţa modernă, de idealurile UNESCO şi de activităţile Comitetului Internaţional al Muzicii; întâlniri cu delegaţii de muzicieni din alte comitete naţionale, precum şi compozitori şi interpreţi de pe diferite continente; transmiterea de concerte, discuţii şi dezbateri cu participarea personalităţilor importante care apreciază muzica (pictori, scriitori, chiar şi politicieni) pe canale de televiziune; publicarea de articole în presă pentru a atrage atenţia publicului către această zi; organizarea de concerte în locuri publice, în parcuri sau pieţele principale, potrivit sursei menţionate.

Consiliul Internaţional al Muzicii a fost fondat de UNESCO, în 1949, şi reprezintă cea mai mare reţea, la nivel mondial, de organizaţii, de instituţii şi de persoane care funcţionează în domeniul muzicii. Consiliul promovează valoarea muzicii din viaţa tuturor popoarelor şi accesul la muzică pentru toţi oamenii. Prin membrii şi reţelele sale, IMC are acces direct la peste 1.000 de organizaţii din aproximativ 150 de ţări şi la 200 de milioane de persoane dornice să dezvolte şi să împărtăşească cunoştinţe şi experienţe din diverse aspecte ale vieţii muzicale, potrivit site-ului consiliului. AGERPRES/ (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)