La 2 octombrie 2014, Parlamentul European a anunţat că ziua de 1 octombrie a fost desemnată Ziua Europeană de combatere a depresiei (European Depression Day), pentru a marca o boală considerată a fi printre cele mai comune şi mai debilitante. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima atunci că 350 de milioane de persoane suferă de depresie în întreaga lume, cele mai multe fiind adulţi cu vârstă de încadrare pe piaţa muncii. Peste 30 de milioane de persoane suferă de depresie numai în Europa, această afecţiune fiind una dintre cele mai comune din statele UE. Situaţia arăta şi mai grav în contextul crizei economice şi sociale din mai multe state membre, evidenţia atunci https://www.europarl.europa.eu.

Tema anului 2019 pentru Ziua europeană de combatere a depresiei, anunţată de Asociaţia Europeană pentru Combaterea Depresiei (EDA), este: "Înfruntând depresia astăzi, împreună!". EDA, cu sediul la Bruxelles, reprezintă o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi specialişti din sănătate din 19 ţări europene. În sprijinul înţelegerii problemelor mentale de acest fel, EDA recomandă lucrarea "Throwing Light on a Dark Problem" (Aducând lumină asupra unei probleme întunecate), publicată cu susţinerea Asociaţiei italiene de combatere a depresiei (EDA Italia - ONLUS) drept un manual despre depresie şi tulburări de comportament.

Un studiu realizat de Eurofound, agenţia Uniunii Europene pentru condiţii de viaţă şi muncă, arată că în UE 14% dintre adulţii tineri sunt supuşi riscului de depresie, iar 4% din persoanele cu vârste de 15-24 de ani suferă de depresie cronică. Potrivit rezultatelor cercetării, prezentate de Eurofound în iulie 2019, femeile tinere sunt mai expuse la şomaj sau lipsa educaţiei, având astfel şanse mult mai mari să sufere de depresie decât bărbaţii tineri. Lipsa unui adăpost a crescut îngrijorător în rândul copiilor sau al tinerilor în câteva state membre, în ultimul deceniu, astfel că trei din 10 copii din UE erau suspuşi riscului de sărăcie în 2016.

Cel mai recent Sondaj european privind calitatea vieţii (EQLS), realizat în contextul declinului populaţiei tinere - populaţia UE de 12-24 ani a scăzut cu 10 milioane între 2011 şi 2016 - şi al provocărilor ridicate de creşterea populaţiei în vârstă din Europa, evidenţiază probleme de marginalizare între tinerii din Europa cauzate de criza economică. Luând în considerare studii individuale ale ţărilor membre, raportul semnalează o creştere semnificativă în rândul persoanelor tinere şi al copiilor care nu au un adăpost, chiar şi în state cu economie avansată şi sisteme ce presupun cheltuieli mari în asistenţa socială. Spre exemplu, în Suedia s-a înregistrat o creştere de 60% a copiilor care necesitau găzduire de urgenţă între 2011 şi 2017, în Olanda - creştere de 60% a numărului de copii încadraţi drept "fără adăpost" între 2013 şi 2018, iar în Irlanda, Franţa, Danemarca aproximativ una din trei persoane înregistrate "fără adăpost" este copil.

Problema sănătăţii mintale primeşte o atenţie specială în raport, evidenţiindu-se un risc crescut de depresie în rândul tinerilor adulţi din câteva state membre - Suedia (41% sunt supuşi riscului), Estonia (27%) şi Malta (22%) - iar media la nivelul UE este de 14%. Analiza arată că femeile tinere sunt mai expuse stărilor depresive în majoritatea statelor membre, cu diferenţe semnificative între sexe în Danemarca, Germania, Irlanda şi Suedia. Conform datelor prezentate, România înregistra un procent de aproximativ 13%, sub media UE, la categoria Risc de depresie pentru segmentul 18-24 ani (conform EQLS 2016).

Pe lângă aceste date, s-a ridicat şi problema accesibilităţii la serviciile de asistenţă. Astfel, Eurofound arată că 20% dintre tineri afirmă că preţurile sunt prohibitive în UE, iar în Cipru procentul ajunge la 72%, în Malta- 61%, în Grecia- 56%. Tinerii adulţi din Grecia s-au remarcat prin indicarea costurilor prohibitive pentru serviciile de asistenţă psihologică şi psihiatrică.

Raportul oferă mai mulţi indicatori politici, inclusiv integrarea în mod explicit a tinerilor în Pilonul European al Drepturilor Sociale şi în iniţiativele conexe, precum şi sprijinirea furnizării de date comparative specifice pentru accesul tinerilor la servicii sociale şi de sănătate. Segmentul tinerilor reprezintă o populaţie în scădere în Europa şi mulţi dintre aceştia nu primesc sprijinul de care au nevoie. Se spune adesea că tineretul este viitorul, dar reprezintă şi prezentul, şi este imperativ să oferim servicii adecvate - mai notează Eurofound pe site-ul https://www.eurofound.europa.eu.

O altă organizaţie internaţională implicată în acest domeniu este Alianţa Europeană de combatere a depresiei - European Alliance Against Depression (EAAD), un ONG cu sediul la Leipzig, Germania, cu o reţea de peste 100 de parteneri regionali în Europa, Canada, Chile şi Australia. Principalul scop al EAAD este îmbunătăţirea îngrijirilor şi optimizarea tratamentului pentru pacienţii cu tulburări depresive, precum şi prevenirea comportamentului suicidal. EAAD este implicată în mai multe proiecte europene de cercetare privind depresia şi prevenirea sinuciderii, conform http://www.eaad.net. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Specificţie foto deschidere: Schiţă realizată de pictorul Virgil Parghel în timpul conferinţei cu tema ”Nu eşti singur. Nu eşti singurul”, organizată de Liga Română pentru Sănătate Mintală şi Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie în cadrul campaniei pentru depistarea şi învingerea depresiei (Bucureşti, 2011).