Economistul bulgar Kristalina Georgieva a devenit, la 25 septembrie 2019, în mod oficial, primul director general al Fondului Monetar Internaţional (FMI) provenit dintr-o economie emergentă, cu obiectivul declarat de a ajuta statele membre să facă faţă încetinirii economice, transmit AFP şi Reuters. Mandatul său va începe la 1 octombrie şi va dura cinci ani.

Kristalina Georgieva s-a născut la 13 august 1953 la Sofia. A absolvit cursurile Universităţii de Economie Naţională şi Mondială din Sofia. Deţine diplome de masterat în Economie politică şi Sociologie (1976) şi de doctorat în Ştiinţe economice (1986), la aceeaşi universitate, unde în perioada 1977-1991 a fost Profesor asociat, conform biografiei publicate pe site-ul https://ec.europa.eu. Potrivit profilului publicat pe platforma Linkedin, a mai absolvit programe de studii la Massachusetts Institute of Techology (1991) şi în cadrul Harvard Business School - Corporate Finance Certificate Program (1997) şi World Bank Executive Development Program (1998).

În 1991, a fost profesor-invitat în domeniul Economiilor în tranziţie la Universitatea din Pacificul de Sud, Fiji, şi la Universitatea Naţională din Australia.

În 1993, şi-a început activitatea în cadrul Grupului Băncii Mondiale, cu funcţia de economist pe probleme de mediu la Divizia de Mediu pentru Europa şi Asia Centrală (1993-1997). A mai ocupat poziţiile de manager de sector pe probleme de mediu pentru regiunea Asia de Est şi Pacific (1997-1998) şi director de sector pentru Dezvoltare socială şi a mediului pentru regiunea Asia de Est şi Pacific (1998-1999).

Începând cu anul 2000, a continuat în funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi organizaţii internaţionale: director al Departamentului de Mediu (2000-2004); director şi reprezentant rezident pentru Federaţia Rusă al Băncii Mondiale, la Moscova (2004-2007); director pentru strategie, operaţiuni şi dezvoltare durabilă la Washington (2007-2008); vicepreşedinte şi Corporate Secretary la Washington (2008-2010).

În ianuarie 2010, a demisionat din funcţia ocupată în cadrul Băncii Mondiale, după ce Guvernul Bulgariei a desemnat-o candidată pentru postul de comisar european. La 9 februarie 2010, Kristalina Georgieva a fost confirmată oficial comisar pentru cooperare internaţională, ajutor umanitar şi reacţii la situaţii de criză, în timpul ultimului mandat de preşedinte al Comisiei Europene al lui José Manuel Barroso. A fost responsabilă de gestionarea unuia dintre cele mai mari bugete de ajutor umanitar din lume, potrivit biografiei publicate pe www.worldbank.org. În timpul mandatului său, a supervizat acordarea de asistenţă pentru salvarea vieţilor a aproape 500 de milioane de copii, femei şi bărbaţi afectaţi de conflicte şi dezastre naturale. De asemenea, a coordonat înfiinţarea Centrului European de Coordonare a Răspunsului la Situaţii de Urgenţă şi operaţiunile Mecanismului de Protecţie Civilă al UE, conform https://ec.europa.eu.

Ca recunoaştere a activităţii sale, Kristalina Georgieva a primit, la 30 noiembrie 2010, distincţia "Europeanul Anului" în cadrul Galei premiilor "European Voice" şi a fost votată comisarul european al anului, conform euobserver.com.

Pentru următorul mandat al Comisiei Europene, premierul bulgar interimar Gheorghi Bliznaşki a lansat oficial, la 6 august 2014, candidatura comisarului european Kristalina Georgieva.

La 10 septembrie 2014, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat componenţa Colegiului comisarilor europeni pentru perioada 2014-2019 şi repartizarea portofoliilor sectoriale. Kristalina Georgieva a fost desemnată vicepreşedinte şi comisar european responsabil cu Bugetul şi Resursele umane. A fost responsabilă de administrarea bugetului Uniunii Europene de 161 de miliarde de euro şi de cei 33.000 de angajaţi ai instituţiilor UE din întreaga lume. A reuşit triplarea finanţării disponibile pentru criza refugiaţilor din Europa şi a participat la progresul rapid pentru atingerea proporţiei de 40% de femei în posturi de conducere până în 2019 pentru îmbunătăţirea reprezentării de gen în Comisia Europeană, conform www.broadbandcommission.org.

În 2014, a fost distinsă cu Premiul pentru o societate deschisă decernat de Universitatea Central Europeană.

La 31 decembrie 2016, a intrat în vigoare demisia sa din funcţiile deţinute în cadrul Comisiei Europene, potrivit site-ului https://ec.europa.eu. Din ianuarie 2017, Kristalina Georgieva a fost numită director executiv (CEO - Chief Executive Officer) al Băncii Mondiale, potrivit biografiei publicate de www.worldbank.org, susţinând din această poziţie mobilizarea resurselor şi dezvoltarea unor soluţii mai eficiente pentru populaţia cea mai vulnerabilă din lume.

În perioada 1 februarie - 8 aprilie 2019, Georgieva a fost preşedinte interimar al Grupului Băncii Mondiale, responsabilităţile sale incluzând coordonarea eforturilor Grupului Băncii Mondiale pentru eradicarea sărăciei extreme până în 2030 şi stimularea prosperităţii partajate în lume.

Conform www.worldbank.org, Kristalina Georgieva şi-a câştigat reputaţia de apărătoare a egalităţii, scopurilor umanitare şi de lider în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Din poziţia de copreşedinte al Comisiei Globale pentru Adaptare (Global Commission on Adaptation), lansată în octombrie 2018, a lucrat alături de secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, şi de Bill Gates, pentru a aduce problema adaptării la schimbările climatice la un nivel egal cu cea a temperării pe agenda politicilor. Iar din poziţia de copreşedinte al Panelului la nivel înalt al Secretarului general al ONU pe probleme de Finanţare umanitară, a asigurat adoptarea unui sistem mult mai eficient, pentru a răspunde nevoilor unui număr record de persoane vulnerabile, mai notează sursa citată.

Kristalina Georgieva este recunoscută la nivel global pentru abilitatea sa de a construi consens şi de a pune strategiile în practică. Are peste 100 de publicaţii pe teme de mediu şi politici economice, inclusiv un manual de microeconomie.

Kristalina Georgieva a fost nominalizată de liderii statelor UE pentru candidatura de Director al Fondului Monetar Internaţional, la 2 august 2019. În vârstă de 66 de ani, Kristalina Georgieva a beneficiat în ultimul moment de o modificare a statutului FMI cu privire la limita de vârstă a directorului general, stabilită anterior la 65 de ani, astfel încât candidatura ei să poată fi una validă. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Mihordescu, editor Ionela Gavri, editor online: Anda Badeal)

Citeşte şi:

Bulgăroaica Kristalina Georgieva a fost confirmată în postul de director general al FMI