Grigore Tocilescu s-a născut în localitatea Fefelei, judeţul Prahova, la 26 octombrie 1850. A urmat cursurile Liceului ''Sf. Sava'' din Bucureşti, apoi, între 1868-1974, cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti.

A făcut o specializare în limbi slave la Praga, unde şi-a susţinut şi doctoratul, apoi o specializare în epigrafie şi arheologie la Viena (1875-1877), potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Trimis pentru cercetări în Bulgaria, Rusia şi Franţa, a prezentat la revenirea în ţară documente privind istoria românilor, publicând totodată şi lucrarea ''Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor''. În 1891 s-a aflat în Italia, unde a efectuat cercetări arheologice.

Începând din 1881 Grigore Tocilescu a fost profesor de istorie antică şi epigrafie la Universitatea din Bucureşti, precum şi director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti. A fost, de asemenea, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (1881-1885) şi inspector general al Învăţământului (1885-1890).

A fondat şi a condus, între 1882-1909, "Revista pentru istorie, arheologie şi filologie". A cercetat şi publicat numeroase documente (spre exemplu, "534 documente istorice slavo-române din Ţara Românească şi Moldova privitoare la legăturile cu Ardealul, 1346-1603"), a publicat studii ample, referitoare inclusiv la personalităţi ale istoriei naţionale precum Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu, precum şi diverse articole pe teme sociale şi culturale.

Domeniul care l-a preocupat în mod deosebit a fost acela al antichităţilor greco-romane. A publicat astfel, pentru început, lucrarea "Dacia înainte de romani din punct de vedere geografic, istoric şi arheologic". A întreprins o amplă campanie de identificare şi de strângere de obiecte, inscripţii, monede. Numai în Dobrogea, spre exemplu, a identificat 60 de cetăţi greceşti şi romane şi a adunat 600 de inscripţii, potrivit sursei menţionate mai sus. A iniţiat, totodată, cercetări la Axiopolis, Tomis, Troesmis, Callatis, pe limesul transalutan etc., iar rezultatele acestora le-a publicat în volumul ''Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie'', lucrare însoţită de o hartă a Daciei.

Grigore Tocilescu a întreprins şi primele cercetări privind marele complex arheologic de la Adamclisi, unde, timp de 12 ani, a întreprins săpături de dezvelire a monumentului, şi a publicat lucrările ''Castrul Tropaeum Traiani de la Adam Clisi'' (1892), ''Monumentul de la Adamclisi. Tropaeum Traiani'' (în colaborare, 1895), ''Despre monumentul de la Adam Clisi şi diferitele păreri ale originii lui'' (1909). A adunat un număr însemnat de inscripţii greceşti şi latine, editate în publicaţiile de specialitate şi în volumul II din ''Corpus Inscriptionum Latinarum'', şi a lăsat o amplă lucrare referitoare la ''Monumentele epigrafice şi culturale ale Muzeului Naţional de Antichităţi'' (1902-1908), precum şi un ''Catalog al Muzeului Naţional de Antichităţi'' (1906), fiind considerat drept întemeietor al epigrafiei româneşti.

Ca folclorist a coordonat lucrarea ''Materialuri folcloristice'' (1901) şi şi-a prezentat concepţia despre creaţia folclorică în studiul ''Poezia poporană a românilor''. A fost, de asemenea, unul dintre redactorii lucrării "Marele dicţionar geografic al României" (5 volume, 1898-1902).

Grigore Tocilescu a fost ales membru corespondent al Societăţii Academice Române la 13 septembrie 1877, apoi membru titular (din 22 martie 1890) al Academiei Române. A fost preşedinte al Secţiunii Literare (1898-1901), al Secţiunii Istorice (1901-1903) şi vicepreşedinte (1895-1898; 1907-1909) al Academiei Române. A fost, totodată, membru al societăţilor de arheologie din Paris, Orleans, Bruxelles, Roma, Atena, Odessa şi Moscova, precum şi vicepreşedinte al Societăţii ''Ateneul Român''. A fost distins cu Premiul ''Al. Odobescu'' al Societăţii Academice Române (1871) şi cu Premiul ''Năsturel-Herescu'' al Academiei Române (1882).

A murit la 18 septembrie 1909, la Bucureşti. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiţă)