Împlinirea idealului naţional a permis o abordare nouă, mult mai largă, a problemelor învăţământului, ştiinţei, culturii şi artei, o mai deplină racordare la tot ceea ce era nou în domeniul creaţiei spirituale. Mircea Eliade aprecia că în faţa noii generaţii se deschisese un larg orizont: "Eram prima generaţie românească necondiţionată în prealabil de un obiectiv istoric de realizat", astfel că "aveam datoria să lărgim considerabil orizontul cultural românesc, deschizând ferestre către universuri spirituale rămase până atunci inaccesibile", notează lucrarea "Istoria românilor. România întregită (1918-1940)" (Vol. VIII, Editura Enciclopedică, 2003).

Expresie a renaşterii spirituale de după Marea Unire de la 1918, Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a fost înfiinţată la 18 septembrie 1919 odată cu Teatrul Naţional clujean şi Conservatorul de Muzică, fiind prima instituţie lirico-dramatică de stat din România, notează https://operacluj.ro şi www.visitclujnapoca.ro.

Tenorul Constantin Pavel, compozitorul şi culegătorul de folclor Tiberiu Brediceanu, dirijorul italian Egisto Tango, baritonul de faimă mondială Dimitrie Popovici-Bayreuth sunt personalităţile care s-au implicat în fondarea şi organizarea acestei instituţii de cultură. La 13 şi 14 mai 1920 au avut loc primele reprezentanţii, respectiv, două concerte simfonice sub conducerea dirijorului ceh Oskar Nebdal.

Inaugurarea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca a avut loc la 25 mai 1920, cu spectacolul "Aida" de Giuseppe Verdi, interpretat în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, primul interpret al rolului Radames, potrivit www.cimec.ro.

Opera Naţională Română din Cluj a prezentat, de la înfiinţarea sa şi până astăzi, peste 200 de titluri din opere, operete şi balete din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate şcolile şi stilurile, de la operele lui Mozart ("Nunta lui Figaro", "Flautul fermecat", "Don Juan", "Cosi Fan Tutte"), Beethoven şi Weber, până la Rossini, Bellini, Donizetti, Verdi ("Aida", "Traviata", "Riggletto", "Trubadurul", "Otello", "Falstaff", "Nabucodonosor"), Wagner ("Tannhauser", "Lohengrin", "Tristan şi Isolda", "Walkiria", "Olandezul zburător", "Maeştrii cântăreţi din Nurnberg"), Bizet, Massenet, Ceaikovski ("Evgheni Oneghin", "Dama de pică", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci"), Puccini ("Turandot", "Madama Butterfly", "Boema", "Tosca", "Tripticul"), Mascagni ("Cavalleria rusticana", "Măştile"), Prokofiev ("Logodnă la mănăstire", baletele "Cenuşăreasa" şi "Romeo şi Julieta"), Leoncavallo, Humperdinck, la operete şi balete reprezentative. Acestora li s-au alăturat peste patruzeci de creaţii româneşti (multe în premieră absolută), culminând cu "Oedip" de George Enescu (premiera - 5 iunie 1995), "Meşterul Manole" de Sigismund Toduţă, şi mai recent, baletul cu cor "Luceafărul de Ziuă" de Tudor Jarda.

Între 1940-1945, în urma cedării Ardealului prin Dictatul de la Viena, Opera Naţională din Cluj şi-a desfăşurat activitatea, în refugiu, în capitala Banatului, devenind Opera din Cluj - Timişoara, al cărei director a fost numit compozitorul Sabin Drăgoi, potrivit www.ort.ro.

La Opera Naţionlă Română din Cluj au evoluat artişti lirici de renume mondial români şi străini, între care: John Sullivan, Jovita Fuentes, Traian Grozăvescu, Lya Pop, Ana Rozsa Vasiliu, Virginia Zeani, Irina Arhipova, Vladimir Piavko, Giuseppe di Stefano, Carla Ferari, Arta Florescu, David Ohanesian, Nicolae Herlea, Ion Piso, Maria Slătinaru, Ludovic Spiess, Lucia Stănescu, Emil Gherman, Ionel Pantea, Alexandru Agache, Angela Gheorghiu, Mihai Zamfir, Carmen Oprişanu, balerina Simona Noja. În acelaşi context, îi amintim şi pe maeştrii care s-au aflat de-a lungul anilor la pupitrul dirijoral, şi anume: Pietro Mascagni, George Enescu, Ionel Perlea, Edmondo de Vecchi, Glauco Curiel, Carlo Felice Cillario, Jean Bobescu, Constantin Bugeanu, Petre Sbârcea, Miki Inoue, Ion Iancu, Emil Simon, Cristian Mandeal, Gheorghe Victor Dumanescu, Emil Maxim, Corneliu Calistru.

Sursa foto: LUCIAN MUNTEAN/ ARHIVA AGERPRES

Echipa Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca a efectuat numeroase turnee în Italia (19 la număr), Bulgaria, Austria, Elveţia, Germania, Belgia, Olanda (cinci turnee), Luxemburg, fiindu-i recunoscute calităţile artistice de excepţie. Aceleaşi merite le-a primit şi ansamblul de balet - laureat al Concursului Internaţional de Balet de la Iaşi, ediţia 1992, dar şi Orchestra de Cameră sau Ansamblul Baroc "Transilvania", formate din cei mai valoroşi artişti instrumentişti ai orchestrei operei, potrivit https://operacluj.ro.

Opera Naţională Română din Cluj şi Teatrul Naţional "Lucian Blaga" împart acelaşi sediu şi anume clădirea situată în Piaţa Ştefan cel Mare nr. 24. Edificiul a fost construit între anii 1904-1906, ca sediu pentru Teatrul Naţional Maghiar, de către celebra firmă vieneză "Fellner und Helmer", în arhitectura căruia se combină elemente stilistice neo-baroce şi Secession. Sala dispune de 928 de locuri şi este un model clasic al teatrului baroc, cu cariatide care susţin lojiile, conform www.visitclujnapoca.ro.

Clădirea ce găzduieşte Opera Naţională Română şi Teatrul Naţional din Cluj-Napoca se prezintă ca unul dintre cele mai valoroase monumente arhitecturale ale oraşului. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Doina Lecea, editor online: Ada Vîlceanu)