Reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) are loc la Bruxelles, la 16 septembrie 2019, pentru audierea Ungariei în cadrul procedurii articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (UE), dar şi pentru pregătirea lucrărilor Consiliului European din 17-18 octombrie 2019, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la situaţia statului de drept în UE, Consiliul Afaceri Generale va audia Ungaria, dar va pune în discuţie şi stadiul actual al statului de drept în Polonia.

Audierea Ungariei în cadrul procedurii articolului 7 are loc în condiţiile în care mecanismul la adresa acestei ţări a fost declanşat, printr-o rezoluţie a Parlamentului European (PE), din 12 septembrie 2018, potrivit http://data.consilium.europa.eu.

Prin Rezoluţia din 12 septembrie 2018, Parlamentul invită Consiliul să stabilească existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Concret, Ungariei i se reproşează, printre altele, punerea în pericol a separării puterilor în stat, lipsa de independenţă a sistemului judiciar şi a altor instituţii, corupţia şi conflictele de interese, pericolul la adresa libertăţii de exprimare etc. Din 2012 până în prezent, PE a mai adoptat o serie de rezoluţii privind statul de drept din Ungaria.

Mecanismul pus în mişcare prin articolul 7 din Tratatul privind UE (versiunea consolidată) presupune constatarea unei încălcări grave de către un stat membru a valorilor pe care se întemeiază Uniunea şi posibilitatea de a se decide inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedura de încălcare poate fi declanşată la propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a PE sau a Comisiei Europene. Cel care constată dacă un stat membru a încălcat sau nu valorile UE este Consiliul UE, care ia o decizie cu o majoritate de patru cincimi dintre membrii săi. Înainte de a constata încălcarea, Consiliul audiază statul membru în cauză şi îi poate adresa recomandări, potrivit https://eur-lex.europa.eu. Valorile UE, aşa cum sunt ele definite în Tratat, cuprind respectarea demnităţii umane, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept, precum şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Cu privire la Polonia, miniştrii reuniţi în cadrul CAG iau în discuţie decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), din 24 iunie 2019, care spune că legea privind Curtea Supremă din Polonia, prin care se reduce vârsta de pensionare a judecătorilor acestei instanţe, încalcă legislaţia europeană şi principiul inamovibilităţii judecătorilor.

Un alt subiect pe ordinea de zi a reuniunii este situaţia actuală în ceea ce priveşte lucrările la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Nu în ultimul rând, miniştrii participanţi la CAG se ocupă şi de pregătirile Consiliului European, care urmează să aibă loc, în intervalul 17-18 octombrie 2019.

***
La Reuniunea anterioară a CAG, din 18 iulie 2019, s-au abordat teme precum cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 sau punerea în aplicare a agendei strategice 2019-2024. Statul de drept a fost o temă luată în discuţie şi la anterioara reuniune, Comisia Europeană prezentând comunicarea sa privind consolidarea statului de drept în UE, adoptată la 17 iulie 2019.

***

Consiliul Afaceri Generale este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE, care pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte rezultatele acestora, dar, în acelaşi timp, este responsabil şi de o serie de domenii de politică transsectorială.

Politicile transsectoriale de care se ocupă CAG sunt extinderea UE şi negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituţională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredinţează Consiliul European.

Consiliul Afaceri Generale este alcătuit, în principal, din miniştrii Afacerilor Europene ai tuturor statelor membre ale UE. La reuniuni este reprezentată şi CE prin comisarul care răspunde de relaţiile interinstituţionale, în funcţie de subiectul dezbătut.

Priorităţile Consiliului CAG în timpul preşedinţiei finlandeze a UE (iulie-decembrie 2019) sunt cadrul financiar multianual, statul de drept, ameninţările hibride, Brexit.

Consiliul UE exercită, împreună cu PE, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, vizitat pe https://eur-lex.europa.eu/.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Reuniunile diverselor formaţiuni ale Consiliului se convoacă de către preşedintele său, la iniţiativa acestuia sau la cererea unuia dintre membrii săi ori a Comisiei. Dacă o delegaţie sau Comisia solicită convocarea Consiliului, preşedintele are obligaţia să pună în practică solicitarea. Preşedintele are totuşi o anumită marjă de apreciere în alegerea datei reuniunii, cu respectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de Procedură. Preşedinţia rotativă a Consiliului, asigurată de câte un trio de state pe o perioadă de 18 luni (câte şase luni fiecare stat), are obligaţia de a face cunoscute datele reuniunilor Consiliului pentru fiecare formaţiune a Consiliului cu cel puţin şapte luni înainte de începerea unei noi preşedinţii. Totuşi, această programare este flexibilă, iar datele programate pot fi modificate în cursul mandatului preşedinţiei.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului e reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. În acest sens, aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare-Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu)