Ortodoxe
Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului; Sf. Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului

Greco-catolice
Sf. patr. Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou ai Constantinopolului

Romano-catolice
Sf. Felix, m.


Sf. Ierarhi Varlaam şi Ioan de la Râşca şi Secu sunt sărbătoriţi de Biserica Ortodoxă la 30 august.

Sfântul Varlaam a fost mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653, în timpul domnilor Alexandru Iliaş, Miron Barnovschi, Moise Movilă şi Vasile Lupu.

S-a născut în jurul anului 1590, iar numele său de botez a fost Vasile. Din tinereţe a ales viaţa monahală, mergând la Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu. În acest loc a fost întemeiată, în 1602, Mănăstirea Secu. Tânărul Vasile Motoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. La Secu a fost numit egumen şi arhimandrit.

În anul 1632, în timpul domniei lui Alexandru Iliaş, arhimandritul Varlaam a ocupat scaunul mitropolitan al Moldovei, în locul mitropolitului Atanasie (1629-1632).

S-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului de la Iaşi din anul 1642, care a îndreptat şi a aprobat Mărturisirea de credinţă alcătuită de mitropolitul Petru Movilă al Kievului, în 1638.

În 1639, mitropolitul Varlaam s-a numărat între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de patriarh ecumenic al Constantinopolului.

Sprijinit şi de Sfântul Mitropolit Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam a înfiinţat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. A tradus din limba slavonă, împreună cu câţiva ucenici, lucrarea "Scara" a Sfântului Ioan Scărarul. Astfel, egumenul Varlaam făcea în Moldova primii paşi de înlocuire a limbilor străine, greacă şi slavonă, cu limba vorbită a poporului. Leastvita (Scara) Sfântului Ioan Scărarul se numără printre primele opere patristice filocalice traduse în limba română.

După ce Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, mitropolitul Varlaam s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Secu. A mai trăit patru ani, strămutându-se la veşnicele locaşuri către sfârşitul anului 1657.

A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 12 februarie 2007.

Cuviosul Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului, s-a născut în ţinutul Putnei. A intrat în monahism la Mănăstirea Râşca, a fost ales apoi egumen la Mănăstirea Sfântul Ierarh Nicolae din Cetatea Neamţ, până în 1665, şi apoi, între 1666-1667, a fost egumen la Secu.

A păstorit ca episcop la Huşi (1667-1674) şi la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al Sfântului Mitropolit Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea "Viaţa şi petrecerea svinţilor", "arhiepiscopul cel sfânt şi minunat". S-a mutat la cele veşnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu.

A fost canonizat în şedinţa Sfântului Sinod din 5-7 martie 2008.

Tot astăzi este pomenit în calendarul creştin ortodox Sfântul Ierarh Alexandru, patriarhul Constantinopolului, între ani 314 şi 337.

Sfântul Alexandru a dus o luptă susţinută cu partizanii ereziei ariene, prima erezie hristologică din istoria bisericii.

Învăţătura lui Arie (cca 256-cca 336), preot în Alexandria, susţinea că fiinţa lui Dumnezeu este unică şi incomunicabilă şi că Fiul nu are o natură identică cu Tatăl. Separând firea Tatălui de cea a Fiului, erezia ariană admitea inferioritatea Fiului. Deşi a fost apărat de Eusebiu, episcop de Nicomidia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru al Constantinopolului şi Atanasie al Alexandriei.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care, formulând răspunsul ortodox împotriva ereziei ariene sub diverse expresii: "Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii", "născut, iar nu făcut", "cel ce este de o fiinţă cu Tatăl", a stabilit că esenţa Fiului este identică cu a Tatălui, iar naşterea Sa din Tatăl este din veci, ceea ce înseamnă că Tatăl n-a existat vreodată fără Fiul. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; www.crestinortodox.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea)