Iosif Gheorghian (din botez Ioan), mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române, în perioada 1886-1893 şi 1896-1909, s-a născut în 29 august 1829, la Botoşani, în familie de preot.

Studiile le-a făcut la şcoala de la "Trei Ierarhi" şi la Academia Mihăileană din Iaşi, iar mai târziu a urmat diferite cursuri la Sorbona.

A fost tuns în monahism la Mănăstirea Mogoşeni şi hirotonit ierodiacon (1846).

A slujit ca diacon la Huşi şi Iaşi, iar în 1857-1858 la capela românească din Paris. A fost hirotonit ieromonah şi numit egumen la Mănăstirile Todireni-Suceava (1863) şi Popăuţi-Botoşani (1864).

La 19 iunie 1865 a fost numit episcop la Huşi, unde a păstorit până la 24 martie 1879, când a fost ales episcop al Dunării de Jos, cu reşedinţa la Galaţi.

În această calitate, a susţinut reorganizarea vieţii bisericeşti din Dobrogea, revenită atunci la România (1878).

A fost ales mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române la 22 noiembrie 1886 (înscăunat în 30 noiembrie). După o păstorie de aproape şapte ani, la 29 martie 1893, motivat de probleme de sănătate, s-a retras din scaunul mitropolitan. Se pare însă că motivul retragerii sale avea legătură cu noua Lege a clerului mirean, pe care mitropolitul Iosif Gheorghian o socotea necanonică.

Timp de trei ani s-a aflat la mănăstirea Căldăruşani, unde a tradus din franceză diferite lucrări istorico-literare. La 6 decembrie 1896, Iosif Gheorghian a revenit pe scaunul de mitropolit primat al României.

Păstoria sa s-a încheiat în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1909, când a plecat din această lume. A fost înmormântat în partea stângă a tindei bisericii Sfântul Gheorghe de la Mănăstirea Cernica, ctitoria Sfântului Ierarh Calinic.

De la mitropolitul Iosif Gheorghian au rămas numeroase traduceri după lucrări teologice din limba franceză şi din literatura patristică, cum sunt: Vladimir Guettee, "Expunerea doctrinei Bisericii creştine ortodoxe" (Huşi, 1875); Vladimir Guettee, "Papalitatea schismatică sau Roma în raporturile sale cu Biserica orientală" (Bucureşti, 1880); Mitrofan din Koneveţ, "Viaţa repausaţilor noştri şi viaţa noastră după moarte" (Bucureşti, 1891); Inochentie (Borisov), "Cuvântări spre folosul celor ce se pregătesc la penitenţă şi la sfânta cuminecare" (Bucureşti, 1897); "Sfântul Vasile, arhiepiscopul Chesariei Capodociei" (Bucureşti, 1898); Thomas A. Kempis, "Urmarea lui Hristos" (Bucureşti, 1901); Eusebiu de Cezareea, "Istoria bisericească" şi "Viaţa lui Constantin cel Mare" (Bucureşti, 1896); Sozomen, "Istoria bisericească" (Bucureşti, 1897); Socrate Scolasticul, "Istoria bisericească" (Bucureşti, 1899); Evagrie şi Filostorg, "Istoria bisericească" (Bucureşti, 1899) ş.a.

Este membru de onoare al Academiei Române. (surse: Dicţionarul Teologilor Români, pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu; www.revistaortodoxa.ro) AGERPRES /(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)