FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea Parisului de sub ocupaţia nazistă, în august 1944 (Al Doilea Război Mondial)
În vara anului 1944, cu toate că situaţia militară şi politică a blocului hitlerist se înrăutăţise prin pierderea a numeroase divizii şi a unei importante cantităţi de armament şi tehnică de război, comandamentul german nu considera încă războiul pierdut şi făcea eforturi disperate pentru continuarea lui. Germania nazistă mai dispunea de forţe numeroase şi de un teritoriu vast, iar producţia ei de război continua să se menţină la un nivel ridicat, se arată în volumul "Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial" (Bucureşti, Editura Politică, 1971).
În Franţa, unde mişcarea de rezistenţă a angajat ample forţe interne, naziştii au fost nevoiţi să menţină în 1944 o armată de aproximativ 500.000 de oameni.
La 23 septembrie 1941, se constituise, la Londra, Comitetul Naţional al Franţei Libere, în frunte cu generalul Charles de Gaulle ("Istoria lumii în date", Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1969). Acesta era "un organism apt să gireze vastele teritorii ce fuseseră smulse Vichy-ului, să administreze populaţia acestora şi să apere pretutindeni drepturile Franţei", după cum se arată în lucrarea "Istoria Franţei", autor Jacques Madaule (Bucureşti, Editura Politică, 1973).
Începând din 1 februarie 1944, trei formaţiuni de rezistenţă armată franceze - Armata Secretă, Organizaţia de rezistenţă a armatei şi organizaţia Francs-tireurs partisans - au fost regrupate în cadrul "Forţelor franceze din interior" (FFI), care au jucat un rol decisiv în luptele din Franţa, se arată în lucrarea "Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay (Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988).
Rezistenţa franceză şi-a făcut publice principiile şi scopurile pentru care lupta, difuzând programul de acţiune adoptat de Consiliul Naţional al Rezistenţei (CNR) la 15 martie 1944. Acest document, aprobat de generalul de Gaulle, chemând pe francezi să-şi intensifice lupta antifascistă, expunea obiectivele CNR: restabilirea independenţei şi suveranităţii Franţei, crearea unei republici democratice, pedepsirea trădătorilor şi a colaboraţioniştilor etc. ("Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial", Bucureşti, Editura Politică, 1971).
Debarcarea Aliaţilor în Normandia, începută la 6 iunie 1944, a impulsionat lupta pentru eliberare şi a constituit semnalul pentru declanşarea unei adevărate insurecţii antifasciste în toată ţara. Zonele cele mai importante ale insurecţiei au fost Masivul Central, Alpii, Limousin, Savoia superioară, Dordogne, Jura, Bretagne, Drôme etc. Prin acţiunile lor, partizanii au îngreunat legăturile ocupanţilor cu frontul din Normandia, au împiedicat transportul de trupe din sudul şi centrul Franţei spre front, au blocat telecomunicaţiile etc. Comandamentul german a fost nevoit să folosească împotriva partizanilor Armata 1, formată din 12 divizii. Un mare număr de partizani francezi şi-au pierdut viaţa în cursul acestor operaţiuni.
În luna iulie 1944 trupele aliate înaintau apropiindu-se de Paris.
La 10 august, feroviarii francezi au declarat grevă, cinci zile mai târziu au declarat grevă şi poliţiştii parizieni şi angajaţii metroului, iar la 18 august au intrat în grevă şi factorii poştali ("Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay).
Momentul culminant al Rezistenţei franceze a fost insurecţia de la Paris din zilele de 19-25 august 1944 şi eliberarea capitalei Franţei. Organele conducătoare ale insurecţiei au fost Comitetul parizian de eliberare şi Comandamentul FFI din regiunea pariziană, în frunte cu colonelul Rol-Tanguy.
La 18 august, Comitetul parizian de eliberare decide să treacă la acţiune. Colonelul Rol-Tanguy din organizaţia Francs-tireurs partisans, şef regional al Forţelor franceze din interior, este însărcinat cu operaţiunile militare. În tot Parisul apar afişe prin care cetăţenii sunt chemaţi să participe la insurecţie. Aceasta este declanşată la 19 august, iar în dimineaţa zilei de 20 august luptele de stradă izbucnesc peste tot ("Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial", autor Jacques de Launay).
În seara zilei de 24 august, au intrat în Paris primele detaşamente ale Diviziei 2 blindate franceze, conduse de generalul Jacques-Phillipe Leclerc, iar în ziua de 25 august - întreaga divizie. La 25 august 1944, ora 17.00, generalul Dietrich von Choltitz, care refuzase ordinul lui Hitler de a distruge oraşul, a semnat capitularea garnizoanei germane în faţa generalului Leclerc, comandantul Diviziei 2 blindate, şi a colonelului Rol-Tanguy, comandantul FFI din regiunea pariziană ("Marea conflagraţie a secolului XX. Al doilea război mondial", Bucureşti, Editura Politică, 1971).
La 26 august 1944, generalul Charles de Gaulle, preşedintele guvernului provizoriu al Republicii Franceze, şi-a făcut intrarea triumfală în Parisul eliberat după mai bine de patru ani de ocupaţie nazistă. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Anda Badea)
Foto: Ceremonie de marcare a 75 de ani de la eliberarea Parisului în cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. (Paris, 20 aug. 2019)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul italian Federico Fellini
Federico Fellini a fost unul dintre cei mai mari regizori ai cinematografiei mondiale din toate timpurile. Opt dintre filmele sale au fost recompensate cu premii Oscar ale Academiei Americane de Film la diferite secțiuni: ''I Vitelloni'' (1953), ''La strada'' (1954), ''Le notti di Cabiria'' (1957), ''La Dolce Vita'&
Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial, la Davos (20-24 ianuarie 2025)
În 2025, a 55-a ediție a Reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum - WEF) are loc între 20 și 24 ianuarie în Davos, Elveția. Întâlnirea de anul acesta se desfășoară sub tema ''Colaborare pentru Era Inteligentă'' (Collaboration for the Intelligent Age), iar evenimentele sunt accesibile publicului larg cu
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin (20-26 ianuarie)
Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin este marcată în a doua jumătate a lunii ianuarie, în mai multe țări începând pe 20 ianuarie 2025, fiind axată pe creșterea gradului de conștientizare cu privire la sănătatea colului uterin. Această săptămână, un eveniment paneuropean inițiat de Asociația Europeană p
DOCUMENTAR: Zodia Vărsătorului (20 ianuarie - 18 februarie)
Zodia Vărsător (Aquarius în limba latină) reprezintă cel de-al 11-lea semn astrologic din zodiacul european (care cuprinde 12 zodii), originar din constelația Vărsător. Sub zodiacul tropical, Soarele se află în zodia Vărsător între aproximativ 20 ianuarie și 18 februarie, potrivit www.britannica.com.
CITATUL ZILEI
''Dacă acceptăm faptul că nu putem împiedica știința și tehnologia să schimbe lumea noastră, putem încerca să ne asigurăm cel puțin că schimbările făcute merg într-o direcție bună. Într-o societate democratică, aceasta înseamnă că publicul trebuie să înțeleagă elementele științei, astfel încât să poată lua decizii pe ba
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Eusebiu; Sf. Mc. In, Pin și Rim Greco-catolice Sf. cuv. Eftimie cel Mare Romano-catolice Ss. Fabian, pp. m.; Sebastian, m. Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare este pomenit în calendarul crești
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 ianuarie
Este a 20-a zi a anului 2025. Au mai rămas 345 de zile până la sfârșitul anul Soarele răsare la 07 h 45 m și apune la 17 h 09 m. Luna apune 10 h 39 m și nu răsare în această zi. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Primul decan: 20 ianuarie - 29 ianuarie AGERPRES/(Documentare - Daniel
CITATUL ZILEI
'Unul din semnele esențiale ale întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenități între datele pe care le ai, locul în care te afli, și timpul în care trăiești. A avea nostalgia unei alte structuri, a unui alt spațiu, și a unui alt moment e a dormita anemic la periferia destinului, a rezolva false probleme.' - Andrei Pleșu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul; Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului; Sf. Mc. Eufrasia Duminica a 29-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 29 dR. Sf. cuv. Macarie Egipteanul; Sf. aep. Arsenie de la Cercira Romano-catolice Duminica a 2-a d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 ianuarie
Este a 19-a zi a anului 2025. Au mai rămas 346 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 46 m și apune la 17 h 07 m. Luna apune la 10 h 23 m și răsare la 23 h 05 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și regizorul Kevin Costner
Kevin Costner s-a născut la 18 ianuarie 1955 în Lynnwood, California. A urmat studii liceale la Buena High School și la Villa Park High School. A luat lecții de pian, a scris poezii și a interpretat în corul bisericii baptiste, potrivit www.thefamouspeople.com. În 1978, a absolvit
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea Christinei Valmy, 'regina cosmeticelor'
Christine Valmy (Cristina Xantopol), figură influentă în estetica modernă, consultant și antreprenor, a fost supranumită 'regina cosmeticelor'. S-a născut la 25 octombrie 1926, la București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1946, a urmat un curs în dermatologie și de îngrijire a pielii, care a
CITATUL ZILEI
'Problema morală poate fi - și este, adeseori - eludată printr-o diafană teorie a virtuții. (...) O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta. Totul devine, astfel, neadevărat de simplu: buna viețuire constă - din unghi etic - &i
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei Greco-catolice Sf. Atanasie și Ciril ai Alexandriei Romano-catolice Sf. Prisca, m. Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, sunt sărbătoriți în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 ianuarie
Este a 18-a zi a anului 2025. Au mai rămas 347 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 47 m și apune la 17 h 06 m. Luna apune la 10 h 07 m și răsare la 22 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)