Filmul "Actorul şi sălbaticii", regizat de Manole Marcus după un scenariu semnat de Titus Popovici, a avut premiera în 1975. Pelicula redă atmosfera dintr-un teatru de revistă, condus de Costică Caratase (interpretat de Toma Caragiu), unde se pregăteşte un spectacol în care există un moment satiric ce vizează nazismul şi legionarii.

"Celebrul teatru de revistă 'Vox', al cărui director este Costică Caratase, pregăteşte un spectacol în care numărul de rezistenţă este o virulentă şarjă la adresa nazismului şi a Gărzii de Fier. Caratase, cât şi textierul său, Ionel Fridman, sunt somaţi de legionari să renunţe. Prima victimă este Ionel Fridman, asasinat în prezenţa lui Caratase pentru că terminase textul spectacolului sfidându-i pe legionari. Caratase, un mare comic al Bucureştiului din anii războiului, rezistă presiunilor legionare (...), plătind cu viaţa îndrăznelile", scrie site-ul cinemagia.ro.

Textierul Ionel Friedman (interpretat de Mircea Albulescu) îi spune lui Caratase că fiul lui, Mircea, a fost bătut la şcoală şi că la bancă i s-a comunicat că nu i se mai acordă niciun credit dacă nu se opreşte spectacolul. Pe de altă parte, profesorul Guţă Popescu (interpretat de Ion Besoiu), se duce în audienţă la rege pentru a-i solicita să împiedice spectacolul lui Caratase, în caz contrar anunţându-l că vor interveni legionarii pentru a opri spectacolul. Regele e de acord să ia măsuri pentru a evita intervenţia legionarilor şi îi cere prefectului de poliţie (interpretat de Zephi Alşec) să asigure protecţia lui Caratase.

Caratase începe să primească ameninţări cu moartea şi găseşte la teatru sau în propria casă cadavre de păsări sau şobolani, dar continuă să pregătească spectacolul. Friedman vine speriat în casa lui Caratase, într-o noapte, spunându-i că nu va mai scrie textul spectacolului. Textierul este răpit de legionari, bătut, dar e salvat de comisarul Radu Toma. Friedman îi spune lui Caratase că nu-i mai dă textul pentru spectacol, dar Caratase insistă, îl acuză că a trecut de partea legionarilor şi, într-un final, Friedman i-l dă.

Sursa foto: cinemaraton.ro

Cu o zi înainte de premiera spectacolului, Caratase e chemat într-o casă care era a legionarilor, unde i se cere să renunţe la sceneta în care era atacată mişcarea acestora, dar Caratase refuză şi este sechestrat. Comisarul Radu Toma află locul unde este ţinut actorul. Logodnicul fiicei lui Caratase îl trimite pe Friedman în casa în care era sechestrat actorul. Textierul este bătut şi ameninţat că va fi omorât, dacă se nu renunţă la spectacol. Pentru a-l salva pe Friedman, Caratase spune că renunţă la spectacol, dar Friedman spune că va publica textul în ziar şi în acel moment un legionar îl ucide. Comisarul Radu Toma ajunge acolo, reuşeşte să-i lichideze pe răpitorii lui Caratase.

La premiera spectacolului vine un legionar care se aşează în sală ca orice spectator, cu intenţia de a-l împuşca pe Caratase. Comisarul îl urmăreşte pe legionar şi, când acesta scoate un pistol cu amortizor pentru a trage în actor, îl împuşcă pe legionar din culise.

Caratase începe cupletul satiric, în care îl imită pe Hitler, fiind îmbrăcat cu o mantie roşie, ca a lui Moş Crăciun, spunând că le-a adus în dar legionarilor "viele puşculiţen". El spune, la finalul momentului satiric: "Opriţi ciuma verde, opriţi Garda de Fier!", moment în care face un infarct. Deşi este scos din scenă şi dus în culise, el cere ca spectacolul să continue şi se ridică în picioare.

Muzica filmului a fost compusă de George Grigoriu şi cuprinde 57 de minute de muzică. Textele cântecelor au fost scrise de Ion Vasilescu şi Mişu Iancu, melodiile fiind interpretate de Carmen Berbecaru şi Tricy Abramovici. Cupletele umoristice din film au fost scrise de Dan Mihăescu şi Grigore Pop.

Din distribuţia filmului mai fac parte actorii: Margareta Pogonat, Mircea Diaconu, Carmen Petrescu, Maria Chira, George Paul Avram, Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Carmen Berbecaru, Florin Zamfirescu, Cornel Ciupercescu, Constantin Dinulescu, Mircea Veroiu, Ioana Crăciunescu, Ica Matache, Horea Popescu.

Filmul a fost distins cu două premii ACIN în 1975, iar Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)