Uniunea Europeană (UE) va fi reprezentată la Summit-ul G7 de la Biarritz (Franţa), din perioada 24-26 august 2019, de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Summit-ul are loc în Franţa ca urmare a faptului că acest stat deţine preşedinţia forumului până la 31 decembrie 2019.

Temele generale de discuţie ale summit-ului vor fi provocările globale din economie, politica externă, protecţia mediului, combaterea inegalităţilor. Potrivit www.consilium.europa.eu, este probabil ca liderii să discute şi aspecte urgente de politică externă şi de securitate, cum ar fi relaţiile cu Iranul, Rusia şi Coreea de Nord.

Summit-ul G7 sau Grupul celor Şapte reprezintă un forum de dezbatere şi decizii politice care reuneşte, în prezent, şapte cele mai avansate economii ale lumii, plus Uniunea Europeană: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii. Rusia a participat şi ea la forumuri în intervalul 1994-2014, perioadă în care summit-ul s-a întrunit în format G8.

La Summit-ul din 24-26 august, pe lângă ţările G7, vor fi invitate să participe şi alte ţări, în special cele africane. Ideea de a invita şi alte state la discuţii aparţine preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, care şi-a propus ca, începând cu reuniunea de la Biarritz, să reînnoiască formatul summit-ului. Astfel, începând cu 25 august 2019, G7 va avea o nouă metodă de lucru, cooptând la discuţii şi ţări partenere, care împărtăşesc valorile forumului, se arată pe site-ul preşedinţiei franceze a summit-ului, https://www.elysee.fr.

În vederea Summit-ului de la Biarritz, Franţa a lansat, la 20 iulie 2019, un raport pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi elaborat de Consiliul consultativ G7. Raportul cuprinde recomandări pornind de la 79 de bune practici în ceea ce priveşte legislaţia egalităţii între femei şi bărbaţi, precum şi un apel la: încetarea violenţei pe criterii de gen, asigurarea educaţiei şi sănătăţii echitabile şi de calitate, promovarea şi autonomizarea economică a femeilor, asigurarea egalităţii complete între femei şi bărbaţi în politicile publice, mai arată sursa citată.

Pe parcursul anului 2019, Franţa este cea care deţine preşedinţia rotativă a Summit-ului G7. Acest stat şi-a fixat ca obiectiv al preşedinţiei combaterea cauzelor profunde ale inegalităţii, concentrându-se pe cinci priorităţi: combaterea terorismului, combaterea inegalităţilor de şanse, combaterea inegalităţilor legate de degradarea mediului, combaterea inegalităţilor prin dezvoltarea digitală şi inteligenţa artificială, combaterea inegalităţilor printr-un parteneriat reînnoit cu Africa, scrie www.consilium.europa.eu.

***
Anterioara reuniune anuală a G7 a avut loc la Charlevoix (Canada), în perioada 8-9 iunie 2018, pe perioada preşedinţiei canadiene a forumului. Liderii G7 s-au angajat să combată protecţionismul comercial şi să reformeze Organizaţia Mondială a Comerţului. La summit-ul din 2018, liderii G7 au îndemnat Rusia să pună capăt acţiunilor sale care subminează democraţiile, precum şi sprijinului pe care îl acordă regimului sirian şi au solicitat denuclearizarea Peninsulei Coreene şi a Iranului. UE, la rândul său, şi-a reafirmat angajamentul de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice, împreună cu Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Regatul Unit.

***
UE a devenit membru al G7 în 1977, având atunci un rol limitat. Începând cu Summit-ul de la Ottawa (1981), Uniunea a luat parte la toate sesiunile de lucru ale forumului. Cu toate acestea, UE este singura organizaţie supranaţională din cadrul G7 şi nu îşi asumă preşedinţia rotativă.

Bazele Summit-ului G7 au fost puse în 1975, acesta fiind gândit ca un forum informal, reunind statele cu cele mai avansate economii din lume. La primul forum au participat Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Japonia şi Italia, în 1976 alăturându-li-se şi Canada. În intervalul 1994-2014 la summit a participat şi Rusia, forumul întrunindu-se în acea perioadă în format G8. Din 2014, după conflictul din Ucraina, Rusia a fost exclusă din forum, componenţa acestuia fiind de 7 state plus Uniunea Europeană, conform http://www.g8.utoronto.ca.

Summit-urile anuale ale G7 s-au dezvoltat de-a lungul timpului într-o platformă care conturează răspunsuri politice la provocări globale. G7 se reuneşte, anual, la nivel ministerial, pentru a vorbi despre teme precum pacea şi securitatea, lupta contra terorismului, dezvoltare, educaţie, sănătate, mediu, schimbări climatice etc.

Astfel, Summit-ul G7 completează rolul G20, care este privit ca un cadru de coordonare economică la nivel global, menţionează site-ul https://ec.europa.eu/.

Particularitatea Summit-ului G7 este aceea că nu are personalitate juridică, nici secretariat permanent sau membri de drept, singura regulă fiind că, în fiecare an, preşedinţia este asigurată de unul dintre cele şapte state membre, care defineşte principalele orientări ale forumului. Cu toate acestea, deciziile luate de către G7 au capacitatea de a influenţa agenda globală, exercitând o puternică influenţă politică, mai scrie sursa citată.

Valorile promovate de summit sunt: democraţia, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, piaţa liberă, respectarea dreptului internaţional, potrivit www.elysee.fr.

Preşedinţia summit-ului este asigurată prin rotaţie de către statele membre, următorul stat care va conduce forumul în 2020 fiind SUA. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)