Inventatorul şi jurnalistul Alexandru Ciurcu s-a născut la 29 ianuarie 1854 la Şercaia, judeţul Braşov. A obţinut licenţa în drept la Universitatea din Viena (1873), dar s-a dedicat studierii ştiinţelor tehnice, conform http://earlyaviators.com.

Întors în ţară, în 1876, în calitate de jurnalist a atacat guvernul şi a fost forţat să plece la Paris, unde a cunoscut un vechi prieten Just Buisson, de asemenea jurnalist şi pasionat de ştiinţele tehnice şi care fusese o perioadă de timp corespondentul agenţiei de ştiri Havas la Bucureşti, conform sursei citate anterior şi www.inventatori.ro.

Împreună au proiectat şi construit un motor bazat pe forţa propulsiei gazelor produse de combustie într-o cameră mică de ardere. Această cameră de ardere era mult mai mică decât orice generator de gaz al acelor vremuri. Motorul avea un volum de 2 litri care avea un orificiu de 3 mm diametru. Gazele arse produceau o presiune internă de 10-15 atmosfere.

La 3 august 1886, cei doi au reuşit să facă motorul să funcţioneze pe o barcă care s-a deplasat timp de 15 minute împotriva cursului de curgere al fluviului Sena. Era vorba despre prima barcă cu un motor cu reacţie.

Revista ''La Nature'', no. 735 din 2 iulie 1887, a publicat articolul ''Experienţa propulsorului cu reacţie al domnilor Just Buisson şi Alexandru Ciurcu'', însoţit de o fotografie a bărcii cu motorul respectiv. La 12 octombrie 1886, cei doi au obţinut patentul francez nr. 179001 privind ''Barca cu reacţie. Motorul cu reacţie'' şi ulterior mai multe brevete, din partea altor state precum: Germania (nr. 39964/1886), Anglia (nr. 8182/1882), Belgia (nr. 77755/1887) şi Italia (nr. 21863/1887).

În data de 16 decembrie 1886, au construit alt motor, cu un boiler mult mai mare pentru a dezvolta o presiune mai mare şi o rapiditate mai mare de evacuare a gazelor. Din păcate, motorul a explodat, omorându-l pe Just Buisson şi pe un al treilea bărbat care manevra barca. Alexandru Ciurcu a fost acuzat de crimă, însă a fost găsit nevinovat.

La cererea lui Gaston Tissandier, inventator şi publicist, Alexandru Ciurcu a făcut alte experimente privind motorul cu reacţie, la baza militară din Scoran-Livry, de lângă Paris. De această dată, a fost ajutat de Emil Sarrau şi Paul Vieille. Au reuşit să monteze motorul pe o drezină de cale ferată, iar experimentul lor din anul 1888 a fost un succes.

A organizat, în 1889, la Paris, primul pavilion românesc în cadrul unei expoziţii universale.

A părăsit Parisul în 1890 şi s-a întors la Bucureşti, unde a redevenit publicist, ocupând funcţia de director al ziarului Timpul în perioada 1890-1900. A mai lucrat ulterior şi pentru alte ziare, deţinând şi funcţia de preşedinte al Sindicatului ziariştilor, conform www.inventatori.ro.

Alexandru Ciurcu şi Just Buisson au rămas cunoscuţi pentru introducerea principiului motoarelor cu reacţie.

La 22 ianuarie 1922, Alexandru Ciurcu a murit la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa foto: inventatori.ro