Săptămâna mondială a alăptării este celebrată anual între 1 şi 7 august pentru a încuraja alăptarea şi pentru a îmbunătăţi sănătatea bebeluşilor din întreaga lume. Perioada este aleasă pentru a marca semnarea Declaraţiei Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, în august 1990, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, notează www.unicef.org.

Creşterea alăptării la nivel global ar putea salva mai mult de 800.000 de vieţi anual, în majoritate copii sub şase luni. Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.

Potrivit estimărilor, 78 de milioane de bebeluşi - sau 3 din 5 - nu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire, precum şi riscului de a nu mai primi lapte matern, afirmă UNICEF şi OMS într-un raport publicat în iulie 2018, intitulat "Capture the Moment". Un procent semnificativ dintre aceştia se află în ţări cu venituri scăzute sau medii. Raportul arată că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern în prima oră de viaţă au mult mai multe şanse să supravieţuiască. Chiar şi o întârziere de câteva ore după naştere ar putea avea consecinţe grave. Contactul piele pe piele împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi "primul vaccin" al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi, evidenţiază documentul.

"Când vine vorba de începutul alăptării, sincronizarea este totul. În multe ţări, poate fi o problemă de viaţă şi de moarte", a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore. ''Totuşi, anual, milioane de nou-născuţi ratează beneficiile alăptării, iar motivele cel mai des întâlnite sunt lucruri pe care le putem schimba. Mamele pur şi simplu nu primesc sprijin suficient pentru a alăpta în minutele cruciale de după naştere, chiar de la personalul medical", a mai adăugat reprezentantul UNICEF.

Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

"Trebuie să creştem urgent susţinerea oferită mamelor - fie ea din partea familiei, a lucrătorilor din sănătate, a angajatorilor sau a guvernelor - astfel încât să le poată oferi copiilor începutul de viaţă pe care îl merită", a evidenţiat Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Raportul "Capture the Moment", care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale. Un studiu efectuat în 51 de ţări arată că ratele de începere a alăptării sunt semnificativ mai mici în rândul nou-născuţilor aduşi pe lume prin cezariană. Spre exemplu, în Egipt, numai 19% din bebeluşii născuţi prin cezariană au fost alăptaţi în prima oră după naştere, în comparaţie cu 39% născuţi pe cale naturală.); lacune în calitatea îngrijirilor oferite mamelor şi nou-născuţilor. Prezenţa personalului calificat în asistarea la naştere nu pare să influenţeze alăptarea timpurie, potrivit unei analize. În perioada 2005-2017, în 58 de ţări, naşterile din instituţiile de sănătate au crescut cu 18 puncte procentuale, în timp ce ratele de începere a alăptării au crescut cu şase puncte procentuale. În multe cazuri, bebeluşii sunt separaţi de mamele lor imediat după naştere, iar instruirea din partea angajaţilor din sănătate este limitată. Spre exemplu, în Serbia, ratele au crescut cu 43 de puncte procentuale din 2010 în 2014, datorită eforturilor de îmbunătăţire a îngrijirilor primite de mame la naştere, notează www.who.int.

Studii anterioare, citate în raport, au arătat că nou-născuţii care au început să fie alăptaţi începând cu a doua până la 23 de ore după naştere au fost supuşi unui risc cu 33% mai mare să moară faţă de cei care au primit lapte matern în prima oră de viaţă. Iar în cazul nou-născuţilor care au început alăptarea la o zi sau mai mult după naştere, riscul a fost de două ori mai mare. Prin urmare, raportul solicită guvernelor, donatorilor sau altor decidenţi să adopte măsuri legale pentru restricţionarea marketingului produselor de tip formulă pentru sugari şi al altor înlocuitori de lapte, notează sursa citată.

https://www.unicef.org/
Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective), condus de OMS şi UNICEF, a mai publicat şi documentul "2018 Global Breastfeeding Scorecard", care monitorizează progresul politicilor şi programelor pentru alăptare. Global Breastfeeding Collective reprezintă un parteneriat încheiat între 20 de agenţii care face apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în domeniu. Prin investirea a 570 de milioane de dolari anual, în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot contribui la creşterea ratei de alăptare exclusivă până la cel puţin 50%, arată www.unicef.org.

Creşterea ratelor de alăptare ar determina o îmbunătăţire a sănătăţii şi a dezvoltării pentru copii şi a stării de sănătate a femeilor şi, în plus, ar conduce la o creştere a dezvoltării cognitive, a realizărilor în educaţie şi învăţare, a productivităţii, a salariilor şi a economiei (PIB), conform datelor www.unicef.org.

Iniţiativele Colectivului Global pentru Alăptare au indicat şapte măsuri care pot fi luate de guverne pentru stimularea progresului în ceea ce priveşte alăptarea şi pentru a creşte rata globală de alăptare exclusivă până la cel puţin 50% până în 2025: 1. Creşterea finanţării pentru creşterea ratei de alăptare de la naştere până la 2 ani; 2. Adoptarea şi monitorizarea Codului Internaţional de Marketing al Substituenţilor de Lapte Matern; 3. Instituirea concediilor plătite de creştere a copiilor şi politici pentru alăptare la locul de muncă; 4. Implementarea celor "Zece paşi pentru alăptarea de succes" în maternităţi; 5. Îmbunătăţirea accesului la consiliere specializată în alăptare în centrele medicale; 6. Întărirea legăturilor dintre centrele specializare şi comunităţi pentru susţinerea alăptării; 7. Monitorizarea progresului politicilor, programelor şi finanţării în domeniu - evidenţiază sursa citată.

Foto: (c) ALEXTUDOR / AGERPRES FOTO

În cadrul agendei din România a Săptămânii mondiale a alăptării este inclus evenimentul interactiv - o piesă de teatru, ai cărei protagonişti sunt părinţii, copiii şi specialiştii în alăptare - organizat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) la Sala Mare a Teatrului Excelsior, ora 14.00.

Pe 2 august 2019, se desfăşoară evenimentul organizat de Asociaţia Consultanţilor în Lactaţie din România - Săptămâna Internaţională a Alăptării - conferinţă pentru părinţi, la Elite Art Gallery. La eveniment vor participa personalităţi din diverse domenii, persoane publice, ambasadori ai alăptării care vor oferi informaţii actualizate, experienţe personale şi contacte utile ale consultanţilor în lactaţie pentru o experienţă de succes.

La 6 august 2019, are lor ''Media Fair - Importanţa nutriţiei în recuperarea post-partum şi alăptare'', la Grădina Floreasca, eveniment la care participă Prof. Dr. Alexandru Rafila, membru în Comitetul Executiv al OMS şi Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România.

În plus, Clinica pentru Alăptare desfăşoară un proiect prin care consultanţii în lactaţie certificaţi internaţional ajung la mamele aflate în dificultate. Proiectul Special pentru Alăptare are nevoie de 10.000 de lei ca mamele vulnerabile şi copiii bolnavi să se poată bucura de beneficiile alăptării. În legătură cu această cauză, cel mai mare eveniment sportiv de strângere de fonduri din România - Swimathon Bucureşti, organizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, la 29 iunie 2019, a adunat 444 de oameni care au înotat şi strâns bani pentru 24 de proiecte sociale din toate ariile de transformare socială. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)