Drama în patru acte "Viforul", scrisă de Barbu Ştefănescu Delavrancea în 1910, este a doua parte a Trilogiei Moldovei, care mai conţine piesele de teatru "Apus de soare" (1909) şi "Luceafărul" (1910). Piesa a fost publicata în ziarul "Universul" şi prezintă trei ani (1524-1527) din istoria Moldovei, mai precis din domnia lui Ştefăniţă Vodă, nepotul lui Ştefan cel Mare. Premiera a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Tema principală a piesei se referă la raportul dintre domnitorul Moldovei şi supuşii săi, dar şi dintre domnitor şi ţară. În conturarea imaginii lui Ştefăniţă Vodă, Delavrancea s-a inspirat din "Letopiseţul Ţării Moldovei" al lui Grigore Ureche. Ştefăniţă este prezentat ca un personaj care pune în pericol stabilitatea ţării, motiv pentru care sfatul domnesc i se opune, în frunte cu hatmanul Luca Arbore.

Acţiunea dramei se petrece la castelul domnesc din Suceava. Personajele Doamna Tana şi Oana amintesc figura eroică a lui Ştefan cel Mare: "Ce e bun de la el e, şi-a stat şi sub fratele meu Bogdan şi stă şi supt nepotul meu", spune Oana.

Ştefăniţă este un domnitor conflictual, el şi hatmanul Arbore se contrazic pe tema politicii faţă de Polonia. Orbit de resentimente şi crezând că tronul său e ameninţat de Petru Rareş, domnitorul vrea să pornească războiul, dar boierii se opun, spunându-i că e important să păstreze pacea cu vecinii în interesul ţării. Ştefăniţă se înfurie, nu ascultă, mai ales că mereu este comparat cu bunicul său, Ştefan cel Mare. El îi ameninţă pe boieri, spunând: "Oricât de sus stau capetele astea, mâna domnului e mai lungă!".

Domnitorul petrece nopţile în desfrâu şi beţii, alături de Mogardici, Moghilă şi poloneza Irma, travestită în contele Irmsky. Împreună cu Moghilă, Ştefăniţă pune la cale uciderea lui Cătălin, unul dintre fiii hatmanului Arbore. La o partidă de vânătoare, unde participau fiii lui Arbore - Cătălin, Toader şi Nichita -, Ştefăniţă Vodă îi întinde o cursă lui Cătălin, care e împins în prăpastie şi omorât de Moghilă. Arbore îşi priveşte fiul mort şi conflictul dintre el şi domnitor se adânceşte.

Doamna Tana este nemulţumită că soţul ei o trădează cu poloneza Irma şi îl supune pe domnitor unui şir de întrebări care îi chinuiesc conştiinţa, deja încărcată cu o crimă. Oana, după moartea lui Cătălin, are un vis în care Ştefan cel Mare îi spune: "Tu dormi, Oana, şi viforul care a început va răsturna clădirea ce v-am lăsat moştenire vouă şi ţării!". După ce află că domnitorul e vinovat pentru moartea soţului ei, Oana înnebuneşte.

Domnitorul îl acuză pe Arbore, printr-o scrisoare falsă, că unelteşte cu Polonia şi cu Petru Pribeagul, apoi îl condamnă la moarte. Boierii se revoltă, susţinuţi de orăşeni şi începe un conflict armat între ei şi domnitor. Acesta mai condamnă la moarte şi ucide câteva persoane - ceilalţi fii ai lui Arbore, precum şi boieri răzvrătiţi. Doamna Tana face mereu apel la îndurarea lui Ştefăniţă, dar acesta este orbit de putere şi setea de violenţă. Pentru a pune capăt nebuniei lui Ştefăniţă, doamna Tana îl otrăveşte. Ultima ei replică este "Am scăpat Moldova".

În 1972, regizoarea Sorana Coroamă a realizat primul serial din România, "Muşatinii", adaptare după trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea - "Apus de soare", "Viforul", "Luceafarul". Serialul reconstituie, pe parcursul a 13 episoade, atmosfera Evului Mediu românesc, dominat de lupte pentru putere sau pentru păstrarea fiinţei naţionale, urmărind destinul a trei generaţii şi a trei figuri legendare ale neamului, voievozi din familia Muşatinilor: Ştefan cel Mare, Ştefăniţă şi Petru Rareş, conform site-ului tvr.ro.

Din distribuţia serialului fac parte mari actori ai scenei româneşti: Teofil Vâlcu, Dina Cocea, Silvia Popovici, Ştefan Iordache, Traian Stănescu, George Motoi, Radu Beligan, Colea Răutu, Aurel Giurumia, Ion Bog, Ion Siminie, Costel Constantin, Vasile Cosma, Valeria Seciu, Cornel Constantiniu, Sorin Cruceru, George Mihăiţă, Corina Chiriac, Ica Matache, Dorin Varga, Mircea Albulescu, Violeta Andrei, Vladimir Găitan, Elena Amaria, Monica Ghiuţă, Cornel Gârbea, Mircea Basta, Sergiu Tudose, Constantin Codrescu şi mulţi alţii.

În februarie 2018 a avut loc premiera piesei "Viforul" la Teatrul Naţional Bucureşti, în regia lui Alexandru Dabija. Textul piesei conţine fragmente din scrierile lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, precum şi din "Fiziologul" (carte populară), precizează tnb.ro.

"În 'Viforul', Dabija răstoarnă discursul istoric şi încărcătura sa mitologică şi face o 'cronică' a vremurilor despre slăbiciunea şi nesiguranţa statului, jocurile de putere, despre cum binele şi răul ajung să se uzurpe reciproc. Spectacolul e o provocare directă la a privi istoria cu luciditate, dincolo de înfăţişarea dramei nevroticului Ştefăniţă - imaginea unui prezent deplorabil în raport cu trecutul aureolat - şi a blestematei sale domnii. Aşezat de partea unui raisonneur discret, subtil ironic, Dabija observă imperfecţiunile (lenea de gândire şi de acţiune, conformismul, plezirismul, hedonismul tâmp) care au măcinat mentalităţile şi societăţile în căutarea identităţii", scrie tnb.ro.

Din distribuţia piesei pusă în scenă de Alexandru Dabija fac parte: Marius Manole, Ana Ciontea, Afrodita Androne, Rodica Ionescu, Ilona Brezoianu, Alexandra Sălceanu, Dorin Andone, Dragoş Ionescu, Marius Rizea, Alexandru Voicu, Emilian Mârnea, Mihai Calotă, Eduard Adam, George Piştereanu, Ionuţ Toader, Mihai Munteniţă. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: tnb.ro