La 22 iulie 1864, generalul maior William T. Sherman, comandant al forţelor unioniste (din nord), a atacat oraşul Atlanta, important centru de aprovizionare al forţelor confederate (din sud). Cucerirea acestui oraş a asigurat realegerea lui Abraham Lincoln ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii, două luni mai târziu, conform site-ului Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, www.loc.gov.

Generalul Sherman a ordonat trupelor sale să avanseze spre Atlanta, formând un semicerc în jurul părţilor de nord şi de est ale oraşului din statul Georgia. Forţele încartiruite aici se aflau sub comanda lui John Bell Hood, de curând numit comandant al Armatei Statului Tennessee. Avansând spre Atlanta, generalul Francis Blair (unionist) a comandat atacarea crestei Bald Hill, cucerită la 21 iulie 1864, după ce primul asalt, din ziua precedentă, eşuase. Dealul fiind cucerit, aici a fost mutată artileria. Deşi oraşul se afla deja în bătaia tunurilor unioniste, din această poziţie se putea trage în mod direct asupra centrului Atlantei, notează site-ul Centrului pentru Istorie Militară al Armatei Statelor Unite ale Americii, www.history.army.mil.

În oraş erau deja observate mişcări ale trupelor confederate şi ale civililor, chiar dacă oraşul era considerat foarte bine apărat. Aflând că flancul stâng al unioniştilor, condus de generalul McPherson, nu este întărit de un corp de cavalerie trimis să distrugă calea ferată, Hood a încredinţat corpului de armată condus de generalul William J. Hardee atacul acestei zone. În acelaşi timp, un alt corp de armată urma să atace frontal trupele lui McPherson, iar Miliţia statului Georgia urma să împiedice întăririle unioniştilor să ajungă în zona de front.

Mărşăluind încă din timpul nopţii, trupele lui Hardee au ajuns pe poziţii pe data de 22 iulie, în jurul prânzului, obosiţi. În aceeaşi dimineaţă, liniile ocupate de trupele lui McPherson se întindeau pe o axă nord-sud, incluzând calea ferată şi Bald Hill. McPherson, aflând că spre Atlanta se îndreaptă o considerabilă forţă a confederaţilor, a refuzat să-şi lase descoperit flancul stâng, întărindu-l cu un corp de armată. Asaltul lui Hardee a început la ora 12.15, primele confruntări având loc de-a lungul Sugar Creek. În acelaşi timp, asaltul în zona sudică a câmpului de luptă a fost respins. Divizia condusă de Cleburne, aflată la stânga trupelor lui Hardee, a obţinut un succes creând o breşă în apărarea unionistă, iar McPherson a fost împuşcat şi a murit.

La scurt timp, luptele au fost duse corp la corp, cu baionete şi cu puştile folosite pe post de bâte. Atacul concertat al lui Cleburne, susţinut de Miliţia statului Georgia şi de către divizia lui Maney, a împins forţele unioniste înapoi pe Bald Hill, ocupat de o divizie a Corpului al XVII-lea. Generalul Sherman l-a numit la comandă pe generalul John A. Logan, supranumit "Black Jack", apoi a dat ordin bateriilor să direcţioneze focul către flancul stâng, blocând ofensiva trupelor conduse de generalul Clayton. Însă o nouă breşă apăruse deja, iar confederaţii capturaseră patru tunuri dintr-o baterie. Black Jack Logan a condus un contraatac în această zonă, întărind-o cu cinci brigăzi. Cu soldaţii extenuaţi, Hardee a încetat atacul la căderea nopţii, mai notează sursa citată.

Bătălia de la Atlanta (cunoscută şi ca Bătălia de la Bald Hill) a fost una foarte costisitoare, confederaţii pierzând aproape 5.500 de soldaţi, iar unioniştii, mai mult de 3.600. Pe acest câmp de luptă şi-au pierdut viaţa doi generali, unionistul McPherson şi confederatul Walker. Atacul confederaţilor a suferit din cauza presiunii prea mari puse pe trupele lui Hardee, iar victoria unioniştilor a fost hotărâtă atât de mişcările de trupe de pe flancul stâng decise de McPherson, dar şi de către atacul inspirat al lui Black Jack Logan, conform sursei menţionate.

La 1 septembrie, generalul Hood evacua Atlanta, lăsând oraşul în mâinile unioniştilor şi retrăgându-se către râul Chattahoochee. Shermann a reînceput ofensivele la 16 noiembrie, mărşăluind spre ocean şi devastând totul în calea sa, conform site-ului Bibliotecii Congresului Statelor Unite ale Americii, www.loc.gov. AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: loc.gov