Inginerul Petre Stoica, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 23 iulie 1949, în Râmnicu Vâlcea.

Şi-a făcut studiile liceale în localitatea natală, iar pe cele superioare la Bucureşti, fiind licenţiat al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Institutului Politehnic din Bucureşti (1967-1972), potrivit volumului "Membrii Academiei române / 1866-2003" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003). În 1979, cu teza "Identificarea sistemelor", a obţinut titlul de doctor inginer în specialitatea automatică.

A fost profesor la Catedra Calculatoare de Proces şi Automatizări din cadrul Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Institutului Politehnic din Bucureşti. A predat şi a desfăşurat activităţi de cercetare, ca profesor asociat sau ca profesor invitat, la universităţi din Olanda (Eindhoven University of Technology, Eindhoven), Suedia (The Royal Institute of Technology, Stockholm; Uppsala University, Uppsala; Chalmers University of Technology, Gothenburg), SUA (University of Florida, Gainesville; Stanford University), conform https://www.facebook.com/Acad.Ro.Fil.Cj/ şi www.it.uu.se. Din 1992 s-a stabilit în Suedia, unde este profesor la Universitatea din Uppsala. Timp de 10 ani, a fost director al Societăţii de Analiza şi Predicţia Seriilor Temporale cu sediul în Marea Britanie.

Are o intensă activitate didactică şi de cercetare în domenii precum: identificarea şi modelarea sistemelor, prelucrarea statistică a semnalelor digitale, analiza şi predicţia seriilor temporale, conducerea adaptivă a sistemelor stochastice, publicând în aceste domenii peste 700 de lucrări şi studii în reviste de prestigiu din ţară şi de peste hotare. În 1980 a realizat unul dintre primele tratate din lume privitor la "Identificarea statistică a sistemelor stochastice". A creat o adevărată şcoală românească de identificare a sistemelor, ce se bucură în prezent de o largă notorietate internaţională. De asemenea, a formulat o serie de teorii şi metodologii originale de estimare a parametrilor semnalelor şi a sistemelor. A propus o nouă metodologie pentru localizarea surselor radiante, utilizând reţele pasive de senzori. Are contribuţii importante privitoare la identificarea sistemelor şi prelucrării semnalelor, care, în literatura de specialitate, îi poartă numele: "Condiţiile Soderstrom-Stoica de unimodalitate", "Metoda Stoica-Sharman de verosimilitate maximă" etc.

A fost sau este membru al Comitetului internaţional pentru acordarea "Premiului Japoniei", al Comitetului de guvernare a Societăţii de Prelucrarea Semnalelor (Instit. Electron. & Electr. Eng., USA), al Comitetului de directori ai Societăţii de Analiza Seriilor Temporare, cu sediul la Londra; "fellow" al Instit. Electron. & Electr. Eng. din SUA, al Societăţii Regale de Statistică din Marea Britanie şi al EURASIP (The European Association for Signal Processing); membru al Academiei Regale de Inginerie a Suediei, al Societăţii Regale de Ştiinţe din Uppsala şi al Academiei Europene de Ştiinţe; membru al Academiei Naţionale de Inginerie din SUA (Foreign Member).

A fost distins cu Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române (1977, 1989). Doctor Honoris Causa al Universităţii din Uppsala (1993). Membru corespondent (18 decembrie 1991) şi membru de onoare al Academiei Române (21 octombrie 1999). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)