Miniştrii Justiţiei şi ai Afacerilor Interne din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc, în intervalul 18-19 iulie 2019, la Helsinki, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE. Migraţia, orientările privind securitatea internă şi statul de drept vor fi principalele puncte abordate în capitala ţării care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, potrivit site-ului preşedinţiei, https://eu2019.fi/.

În sesiunea de lucru din 18 iulie, miniştrii de Interne iau în discuţie securitatea internă a Uniunii, politica în materie de migraţie, inteligenţa artificială şi ameninţările hibride. Pe 19 iulie, miniştrii de Justiţie abordează teme precum viitorul justiţiei, consolidarea statului de drept, provocările actuale privind cooperarea judiciară în materie penală, scrie sursa citată.

Discursul de deschidere a reuniunii este ţinut de ministrul finlandez al Justiţiei, Anna-Maja Henriksson. Urmează alocuţiuni ale comisarului european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Věra Jourová, şi a secretarului general al Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat (HCCH), Christophe Bernasconi.

Reuniunile oficiale ale Consiliului sunt organizate de Consiliul UE şi sunt prezidate de Preşedinţia Consiliului. Însă fiecare preşedinţie a Consiliului poate convoca şi reuniuni informale ale miniştrilor pentru a purta discuţii privind iniţiative legate de un anumit subiect sau de o anumită formaţiune a instituţiei.

***
Reuniunea anterioară a Consiliului JAI a fost una formală şi s-a desfăşurat în 5-6 iunie 2019, la Luxemburg. Miniştrii au discutat problema luptătorilor străini şi a repatriaţilor europeni din perspectiva combaterii terorismului, în baza unui raport elaborat de către coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului, în cooperare cu Comisia şi cu SEAE (Serviciul European de Acţiune Externă). Miniştrii statelor membre au adoptat şi o serie de concluzii privind un raport anticorupţie al UE elaborat de Comisie, potrivit https://www.consilium.europa.eu.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE. La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii Justiţiei şi ai Afacerilor Interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit şi Irlanda, care nu au implementat Acordul Schengen, nu votează, scrie https://www.consilium.europa.eu.

Reuniunile acestei formaţiuni au loc, de regulă, o dată la trei luni. Miniştrii Justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii Afacerilor Interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Reuniunile diverselor formaţiuni ale Consiliului se convoacă de către preşedintele său, la iniţiativa acestuia sau la cererea unuia dintre membrii săi ori a Comisiei. Dacă o delegaţie sau Comisia solicită convocarea Consiliului, preşedintele are obligaţia să pună în practică solicitarea. Preşedintele are totuşi o anumită marjă de apreciere în alegerea datei reuniunii, cu respectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de Procedură. Preşedinţia rotativă a Consiliului, asigurată de câte un trio de state pe o perioadă de 18 luni (câte şase luni fiecare stat), are obligaţia de a face cunoscute datele reuniunilor Consiliului pentru fiecare formaţiune a Consiliului cu cel puţin şapte luni înainte de începerea unei noi preşedinţii. Totuşi, această programare este flexibilă, iar datele programate pot fi modificate în cursul mandatului preşedinţiei.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului e reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)