În cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG) al UE, din 18 iulie 2019, de la Bruxelles, are loc o prezentare a priorităţilor preşedinţiei finlandeze pentru următoarele şase luni, miniştrii participanţi fiind informaţi cu privire la cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, potrivit www.consilium.europa.eu.

Miniştrii Afacerilor Europene ai statelor membre au de asemenea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a noii Agende strategice 2019-2024, adoptate în cadrul Summit-ului Consiliului European, din 20-21 iunie 2019. Agenda stabileşte domeniile prioritare în funcţie de care se vor orienta lucrările Consiliului European, axându-se pe patru direcţii principale: protejarea cetăţenilor şi a libertăţilor, dezvoltarea unei baze economice solide şi pline de vitalitate, construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, promovarea intereselor şi valorilor europene pe scena mondială.

Şi Comisia Europeană va avea o intervenţie în cadrul reuniunii, urmând să prezinte o comunicare cu privire la statul de drept în UE. O altă comunicare a Comisiei către Consiliul UE şi Consiliul European a fost făcută la data de 3 aprilie 2019, se arată pe https://eur-lex.europa.eu. În acelaşi context, Consiliul va lua în dezbatere o propunere de decizie mai veche a Comisiei, din 22 decembrie 2017, privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia a statului de drept, potrivit www.consilium.europa.eu.

Reuniunea anterioară a CAG a avut loc, la 25 iunie 2019, la Luxemburg, când formaţiunea a analizat pachetul legislativ privind stadiul negocierilor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027.
***

Consiliul Afaceri Generale este una dintre cele zece formaţiuni ale Consiliului UE, care pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte rezultatele acestora, dar, în acelaşi timp, este responsabil şi de o serie de domenii de politică transsectorială.

Politicile transsectoriale de care se ocupă CAG sunt extinderea UE şi negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, organizarea instituţională a UE. CAG se ocupă, de asemenea, de orice alt dosar pe care i-l încredinţează Consiliul European.

Consiliul Afaceri Generale este alcătuit, în principal, din miniştrii Afacerilor Europene ai statelor membre ale UE. La reuniuni este reprezentată şi Comisia Europeană prin comisarul care răspunde de relaţiile interinstituţionale, în funcţie de subiectul dezbătut.

Priorităţile Consiliului CAG în timpul preşedinţiei finlandeze a UE (iulie-decembrie 2019) sunt cadrul financiar multianual, statul de drept, ameninţările hibride, Brexit.
***

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu/.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Reuniunile diverselor formaţiuni ale Consiliului se convoacă de către preşedintele său, la iniţiativa acestuia sau la cererea unuia dintre membrii săi ori a Comisiei. Dacă o delegaţie sau Comisia solicită convocarea Consiliului, preşedintele are obligaţia să pună în practică solicitarea. Preşedintele are totuşi o anumită marjă de apreciere în alegerea datei reuniunii, cu respectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de Procedură. Preşedinţia rotativă a Consiliului, asigurată de câte un trio de state pe o perioadă de 18 luni (câte şase luni fiecare stat), are obligaţia de a face cunoscute datele reuniunilor Consiliului pentru fiecare formaţiune a Consiliului cu cel puţin şapte luni înainte de începerea unei noi preşedinţii. Totuşi, această programare este flexibilă, iar datele programate pot fi modificate în cursul mandatului preşedinţiei.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ.

Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului e reprezentată de documente fără efecte juridice cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. În acest sens, aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)