ROMÂNI CELEBRI: Filosoful şi eseistul Constantin Noica
![Image](https://agerpres.ro/data/stiri/Noica.jpg)
Filosoful şi eseistul Constantin Noica, părintele ''Şcolii de la Păltiniş'', s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vităneşti, judeţul Teleorman, ca fiu al moşierului Grigore Noica. A urmat cursurile gimnaziale la Liceul ''Dimitrie Cantemir'' (1920-1924), apoi pe cele liceale, la Liceul ''Spiru Haret'' din Bucureşti (1920-1924) unde l-a avut ca profesor de matematică pe poetul Ion Barbu.
Dovedind de timpuriu înclinaţii spre beletristică, a debutat în 1927 în revista liceului, "Vlăstarul"', cu poemul în proză ''O poveste''. A colaborat la cotidianul ''Ultima oră'' încă de la înfiinţarea sa, în 1928, publicând numeroase eseuri, cronici, note, interviuri. De asemenea, a publicat eseuri sau cronici şi în ''Vremea'', a scris la ''Rampa'' şi la ''Credinţa'' (1933-1934), a făcut parte din comitetul de redacţie al revistei ''Convorbiri literare'' (ian.-iun. 1934), alături de Ioan I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, H. H. Stahl, potrivit volumului ''Dicţionarul general al literaturii române'' (Ed. Univers Enciclopedic, 2005).
A devenit licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1931) cu lucrarea ''Problema lucrului în sine la Kant''. Aici l-a întâlnit pe profesorul Nae Ionescu, cel care a adunat în jurul său şi a elevat o pleiadă de membri ai tinerei generaţii interbelice a literaturii şi gândirii româneşti ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran.
În perioada 1932-1934 a fost bibliotecar la Seminarul de istoria filosofiei al lui P. P. Negulescu, precum şi membru al Asociaţiei ''Criterion''.
A debutat editorial în 1934, cu ''Mathesis sau Bucuriile simple'', lucrare tipărită la propunerea Comitetului pentru premierea tinerilor scriitori needitaţi şi din acest an a început să se orienteze mai hotărât către activitatea filosofică. Astfel, s-a retras la Sinaia unde a tălmăcit lucrări din Descartes şi din Kant. În această perioadă i-au apărut lucrările ''Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz şi Kant'' (1936), ''De Caelo. Încercare în jurul cunoaşterii şi individului'' şi ''Viaţa şi filosofia lui René Descartes'' (1937).
După studiile de specializare la Paris (1938-1939), unde plecase cu o bursă din partea Institutului Francez de Înalte Studii din România, şi-a susţinut doctoratul în filosofie (1940), la Universitatea din Bucureşti, cu teza ''Schiţă pentru istoria lui 'cum e cu putinţă ceva nou' ''.
A fost referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German de la Berlin (1941-1944) unde l-a întâlnit pe Martin Heidegger. Concomitent, a editat împreună cu C. Floru şi M. Vulcănescu, patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul ''Isvoare de filosofie'' (1942-1943), şi a participat activ la întemeierea Asociaţiei Filosofice ''Prietenii lui Nae Ionescu'', potrivit volumelor "Dicţionarului scriitorilor români'' (Ed. Albatros, 2001) şi ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
Din toamna anului 1944 până în primăvara anului 1949 a trăit retras la moşia de la Chiriacu. După ce, în anii războiului, se orientase tot mai mult către Platon şi Hegel, în 1947 a publicat un studiu despre Goethe. Apoi, între anii 1949-1958 a stat la Câmpulung-Muscel unde a scris ''Încercare asupra filosofiei tradiţionale'' (1950) şi ''Anti-Goethe'' (1952).
În 1958 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică, în urma procesului intentat de regimul comunist intelectualilor pentru activitate duşmănoasă (''procesul Noica-Pillat''). A fost eliberat în august 1964 iar în 1965 a fost încadrat cercetător la Centrul de Logică al Academiei Române, unde a lucrat timp de zece ani.
Ultimii ani din viaţă i-a petrecut la Păltiniş, lângă Sibiu, locuinţa lui devenind loc de pelerinaj şi de dialog de tip socratic pentru admiratorii şi discipolii săi.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Casa de la Păltiniş unde Constantin Noica şi-a petrecut ultimii ani din viaţă - 2007
În perioada 1964-1987, Noica a publicat studii, eseuri de filosofie a culturii, s-a deschis spre spiritualitatea românească, aducându-şi contribuţia, alături de Petru Creţia, la realizarea ediţiei de ''Opere'' ale filosofului Ideii, a militat pentru tipărirea manuscriselor lui Mihai Eminescu, a reluat proiectul unei şcoli filosofice, încolţit în anii războiului, fiind mentor pentru Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Sorin Vieru, Thomas Kleininger.
Unul dintre cei mai erudiţi gânditori români, ''parcurgând aproape tot registrul filosofiei'' (A. Dumitriu), de la gnoseologie, filosofia culturii, axiologie şi antropologie filosofică la ontologie şi logică, a adus o contribuţie capitală în domeniul ontologiei şi metafizicii, aşa cum arată ''Dicţionarul scriitorilor români''.
Din vasta sa operă mai amintim: ''Jurnal filosofic'' (Bucureşti,1944); ''Pagini despre sufletul românesc'' (Bucureşti, 1944); ''Rostirea filosofică românească'' (Bucureşti, 1970); ''Eminescu. Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti'' (Bucureşti, 1975); ''Despărţirea de Goethe'' (Bucureşti, 1976); ''Sentimentul românesc al fiinţei'' (Bucureşti, 1978); ''Povestiri despre om. După o carte a lui Hegel'' (Bucureşti, 1980); ''Scrisori despre logica lui Hermes'' (Bucureşti, 1986) ş.a.
Postum au mai apărut ''De dignitate Europae'' (Bucureşti, 1988, în limba germană), ''Jurnal de idei'' (Bucureşti, 1990), ''Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru'' (Bucureşti, 1990), ''Eseuri de duminică'' (Bucureşti, 1992), ''Introducere la miracolul eminescian'' (Bucureşti, 1992), ''Carte de înţelepciune'' (Bucureşti, 1993), ''Echilibrul spiritual'' (Bucureşti, 1998) ş.a.
Constantin Noica a fost distins cu Premiul Herder (1988); a devenit membru post-mortem al Academiei Române (3 iulie 1990), conform dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003).
A fost căsătorit cu Wendy Muston, cu care a avut doi copii, şi cu Mariana Nicolaide.
A murit la 4 decembrie 1987, la Sibiu, fiind înmormântat la Schitul de la Păltiniş, conform dorinţei sale. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Daniel Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)
Sursa foto deschidere: radio-arhive.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Suspendarea și demiterea președintelui României (procedură)
Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților se reunesc la 10 februarie 2025, începând cu ora 13:30. Birourile permanente reunite ar urma să ia o decizie în privința cererii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, la 5 februarie, că a redepus, pentru a treia oară,
Sesiune plenară a Parlamentului European în perioada 10-13 februarie 2025
Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 10-13 februarie 2025. Pe agenda vor fi supuse dezbaterilor și votului subiecte precum raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), sprijinul UE pentru Ucraina, Programul de lucru al Comisiei pe 2025, viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu, situația actuală a relați
FRAGMENT DE ISTORIE: 85 de ani de la debutul seriei animate 'Tom și Jerry' (10 februarie)
La 10 februarie 1940, a avut loc debutul în cinematografie al îndrăgitelor personaje animate Tom și Jerry, în scurtmetrajul de 9 minute 'Puss Gets the Boot', arată www.imdb.com. Creatorii celor două personaje și realizatorii peliculei au fost William Hanna și Joseph Barbera. Producătorul peliculei a
10 februarie - Ziua internațională a leopardului arab (ONU)
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 10 februarie drept Ziua internațională a leopardului arab, în Rezoluția 77/295, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la leopardul arab, se menționează pe site-ul https://www.un.org/. Leopardul arab este clasificat pe Lista Roșie a IUC
CITATUL ZILEI
'Cea mai bună filozofie e cea care muncește tăcută un colț de ogor' - N. Iorga (Cugetări, Ed. Albatros, 1972)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 februarie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina Greco-catolice Sf. m. Haralambie; Sf. Scolastica Romano-catolice Sf. Scolastica, fc. Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 februarie
Este a 41-a zi a anului 2025. Au mai rămas 324 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 23 m și apune la 17 h 38 m. Luna apune la 06 h 31 m și răsare la 15 h 08 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Mia Farrow
Actrița americană Mia Farrow s-a născut la 9 februarie 1945, la Los Angeles. Este fiica regizorului John Farrow și a actriței Maureen O'Sullivan, mama sa fiind cea care i-a îndreptat pașii către lumea filmului. După studii, s-a hotărât să devină actriță. A debutat în filmul ''John Paul Jones'' (1959), regizat de tatăl său
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la apariția competiției și trofeului dedicate Cupei Davis (9 februarie)
Tenisul a apărut în 1874 în Marea Britanie, iar ulterior s-a extins foarte repede în America, conform www.tennis.com. În jurul anului 1880 tenisul era practicat în aproximativ 30 de cluburi exclusiviste din SUA, majoritatea pe coasta de est, dar și în San Francisco, Chicago și New Orleans
9 februarie - Ziua Limbii Elene
La 9 februarie, în fiecare an, este sărbătorită în țara noastră, Ziua Limbii Elene, instituită prin Legea nr. 204/2018, cu scopul păstrării tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând acestei minorități etnice. Inițiativa legislativă privind instituirea acestei zile i-a aparținut lui Dragoș Gabriel Zisopol, președin
CITATUL ZILEI
'Nu din prisosul, nu din puținul tău, ci din neavutul tău, din ceea ce îți lipsește. Dăruind altuia ce nu ai - credință, lumină, încredere, nădejde - le vei dobândi și tu.' - Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia); 'Jurnalul fericirii', Editura Mănăstirii Rohia, 2005.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 februarie
Ortodoxe Sf. Mucenic Nichifor Duminica a 33-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 33 dR. Sf. m. Nichifor Romano-catolice Duminica a 5-a de peste an Sf. Apolonia, fc. m. Sfântul Mucenic Nichifor este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 9 februarie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 februarie
Este a 40-a zi a anului 2025. Mai sunt 325 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 17 h 36 m. Luna apune la 05 h 46 m și răsare la 13 h 57 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie. Al treilea decan: 9 februarie - 18 februarie. AGERPRES/(Documentare - Daniela
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul de teatru și film Jack Lemmon
Unul dintre cei mai apreciați actori din istoria cinematografiei și televiziunii, Jack Lemmon a devenit primul care a câștigat Premiul Oscar atât pentru rol secundar, pentru interpretarea din 'Mister Roberts' (1955), cât și pentru rol principal - 'Save the Tiger' (1973). Portofoliul său a inclus o gamă largă de interpretări, atât comic
Cea de-a 77-a ceremonie a decernării Premiilor Asociației Regizorilor Americani
La data de 8 februarie 2025, este programată ceremonia de decernare a Premiilor Asociației Regizorilor Americani (Directors Guild of America, DGA), prilej cu care vor fi evidențiați cei mai buni regizori americani și internaționali de lungmetraje, documentare, programe de televiziune și spoturi publicitare difuzate în anul 2024, conform