Uniunea Interparlamentară (UIP) reprezintă organizaţia internaţională a parlamentelor naţionale. Aceasta colaborează cu parlamentele pentru a proteja pacea şi pentru a conduce la schimbări democratice pozitive prin dialog politic şi acţiuni concrete, se arată pe site-ul Uniunii Interparlamentare, https://www.ipu.org/.

În prezent, la Uniunea Interparlamentară sunt afiliaţi 179 de membri iar alţi 12 sunt membri asociaţi. Organizaţia colaborează îndeaproape cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi cu alte organizaţii partenere ale căror obiective le împărtăşeşte. Sediul organizaţiei se află la Geneva, în Elveţia.

Uniunea Interparlamentară a fost creată în 1889, într-o epocă în care nu erau stabilite mijloace pentru ca guvernele, parlamentele sau deputaţii să lucreze împreună la nivel internaţional. Ideea de a reuni parlamentari din diferite ţări a câştigat teren în rândul pacifiştilor în anii 1870-1880, dar până în 1889 nimeni nu a luat iniţiativa de a transforma această idee în realitate, se menţionează pe site-ul UIP.

Fondată în anul 1889, la iniţiativa a doi parlamentari promotori ai păcii, Sir William Randal Cremer, din Marea Britanie, şi Frédéric Passy, din Franţa, Uniunea Interparlamentară a fost primul forum permanent de negocieri politice multilaterale, având ca obiectiv coagularea sprijinului parlamentar în favoarea arbitrajului internaţional al conflictelor şi a păcii mondiale, se menţionează pe site-ul Senatului României, https://www.senat.ro/.

Prima conferinţă interparlamentară s-a desfăşurat la 29-30 iunie 1889, la Paris, acest moment marcând şi începutul reuniunilor interparlamentare. Unsprezece reprezentanţi ai altor parlamente (cinci din Italia şi câte unul din Belgia, Spania, Danemarca, Ungaria, Statele Unite ale Americii şi Liberia) s-au alăturat celor 55 de parlamentari francezi şi 28 parlamentari englezi. În cadrul acestei reuniuni, la 30 iunie 1889 s-a luat decizia transformării Conferinţei într-o instituţie permanentă, aceasta putând fi considerată ca actul fondator al Conferinţei Interparlamentare şi, implicit, a Uniunii Interparlamentare.

Astfel, Conferinţa Interparlamentară - denumită mai târziu Uniunea Interparlamentară - a luat fiinţă oficial la 30 iunie 1889. Frédéric Passy a fost ales preşedinte, iar Sir William Randal Cremer, vicepreşedinte. Organizaţia a adoptat denumirea actuală - Uniunea Interparlamentară - în 1899, potrivit https://www.ipu.org/.

Uniunea Interparlamentară a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea şi codificarea dreptului internaţional şi a jucat un rol important în înfiinţarea Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, în 1899, şi a Ligii Naţiunilor, predecesoarea Naţiunilor Unite, în 1920. În primii 40 de ani de existenţă a Uniunii, unsprezece dintre personalităţile sale marcante, inclusiv cei doi parlamentari co-fondatori, au primit Premiul Nobel pentru Pace. În timp, misiunea organizaţiei s-a orientat către promovarea democraţiei şi a relaţiilor interparlamentare, se arată pe site-ul https://www.senat.ro/.

În prezent, Uniunea Interparlamentară este organizaţia mondială a parlamentelor şi punctul focal al dialogului parlamentar la scară globală, acţionând în sprijinul păcii şi cooperării între popoarele lumii şi pentru consolidarea democraţiei reprezentative. În acest scop, organizaţia încurajează contactele, coordonarea şi schimbul de experienţă între parlamente şi parlamentari din toate ţările, examinează teme de interes internaţional şi se pronunţă cu privire la acestea, în scopul mobilizării la acţiune a parlamentelor şi parlamentarilor, contribuie la apărarea şi promovarea drepturilor omului, ca factor esenţial al democraţiei parlamentare şi al dezvoltării, contribuie la o mai bună cunoaştere a funcţionării instituţiilor reprezentative şi la consolidarea şi dezvoltarea mijloacelor lor de acţiune.

Organele de lucru ale UIP sunt Adunarea (care se întruneşte de două ori pe an), Consiliul Director, Comitetul Executiv şi Secretariatul. Preşedintele Uniunii Interparlamentare este ales de Consiliul Director, pentru un mandat de trei ani. Actualul Preşedinte al UIP este Gabriela Cuevas Barron (Mexic), care a fost aleasă în această funcţie în octombrie 2017.

Parlamentul României s-a alăturat UIP în anul 1891, cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Interparlamentare de la Roma, cu o delegaţie alcătuită din 26 de deputaţi şi senatori, condusă de senatorul Vasile Alexandrescu Urechia, eminent om politic, istoric şi scriitor, membru fondator al Academiei Române. În cursul următoarelor cinci decenii, parlamentarii români au avut o contribuţie remarcabilă la promovarea obiectivelor UIP. Una dintre personalităţile marcante ale perioadei interbelice a fost Vespasian V. Pella, membru al Adunării Deputaţilor, eminent jurist, profesor, politician şi diplomat, unul dintre fondatorii dreptului penal internaţional şi susţinător fervent al justiţiei penale internaţionale. După căderea regimului totalitar, Grupul român al UIP (GRUI), reprezentând un parlament ales în mod democratic, şi-a reluat activitatea în cadrul UIP cu ocazia celei de-a 84-a Conferinţe Interparlamentare (Punta del Este, 1990), potrivit https://www.senat.ro/.

Conform Statutului adoptat de Camera Deputaţilor şi Senat în 1990, GRUI, împărtăşind principiile şi obiectivele Uniunii Interparlamentare, urmăreşte participarea parlamentarilor români la activitatea interparlamentară bilaterală şi multilaterală, conlucrarea activă a acestora cu parlamentarii celorlalte state în vederea promovării idealurilor şi principiilor de libertate şi democraţie şi a dezvoltării instituţiilor reprezentative, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de pace, înţelegere şi colaborare între toate popoarele lumii, în conformitate cu obiectivele Naţiunilor Unite.

După 1990, România a găzduit mai multe reuniuni ale UIP, cum ar fi cea de-a 94-a Conferinţă Interparlamentară, care a avut loc la Bucureşti, între 9-14 octombrie 1995.

În anul 2016, Parlamentul României a sărbătorit împlinirea a 125 de ani de la afilierea sa la UIP. La propunerea Comitetului Director al GRUI, aniversarea a fost marcată printr-o şedinţă solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care a avut loc la 18 aprilie şi la care a fost invitat preşedintele de atunci al UIP, Saber Chowdhury. În cadrul şedinţei, cele două Camere au adoptat Declaraţia Parlamentului României privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)