Administraţia Naţională a Penitenciarelor sărbătoreşte Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România la 29 iunie, dată la care sunt prăznuiţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii sistemului, potrivit site-ului http://anp.gov.ro/.

În baza protocolului încheiat în anul 1993 între Ministerul Justiţiei şi Patriarhia Română, s-a decis acordarea asistenţei religioase în penitenciarele din România, elaborându-se statutul preotului de penitenciar, iar unităţile fiind încadrate cu preoţi.

Cu ocazia acestei zile, în cadrul acestor unităţi se organizează "Ziua porţilor deschise", precum şi manifestări menite să omagieze foştii şi actualii lucrători din acest sistem. Această zi constituie un bun prilej pentru promovarea tradiţiilor organizaţionale ale instituţiilor penitenciare, precum şi pentru îmbunătăţirea percepţiei opiniei publice cu privire la rolul lucrătorilor de penitenciar în societate.

"Administraţia Naţională a Penitenciarelor este serviciul public responsabil cu aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii, la menţinerea ordinii publice şi a securităţii naţionale.", potrivit informaţiilor din Broşura de prezentare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prezentate pe site-ul http://anp.gov.ro.

Prima atestare documentară a unui aşezământ de detenţie datează din secolul al XIV-lea, la Ocna Trotuşului, iar în secolul al XVII-lea au apărut primele legiuiri care vizează aplicarea pedepselor, respectiv Pravila Mică de la Govora din 1640 şi "Cartea Românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti (...)", tipărită din porunca lui Vasile Lupu. Între 1700-1800, au apărut primele închisori construite în Transilvania, iar în perioada 1828-1834, sistemul penitenciar a cunoscut o serie de transformări şi de modernizări. În 1832-1833, a apărut Regulamentul organic din Ţara Românească, prin care au fost organizate temniţele, iar în 1851 - Regulamentul pentru închisoarea capitalei (Iaşi), prin care s-a oprit insulta şi bătaia arestaţilor. Au urmat o serie de acte normative: Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare şi cele de binefacere din România (1862), Regulamentul general pentru penitenciarele centrale (1874), care s-a aplicat până în 1930, Legea pentru organizarea penitenciarelor şi institutelor de prevenţie (1929), Regulamentul asupra regimului de executare a pedepselor (1938), reprezentând una din cele mai evoluate reglementări europene în domeniu de la acea vreme. Începând cu anul 1944, tratamentul carceral a cunoscut un regres evident, în contextul intrării României în zona de influenţă a Rusiei staliniste. În urma adoptării de către ONU, în 1955, a "Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor", au fost elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 şi Regulamentul de aplicare a acesteia. Din 1990, a început reforma în acest sistem, iar penitenciarele au trecut în subordinea Ministerului Justiţiei.

În prezent, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2016, potrivit căreia ANP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei. De asemenea, ANP şi unităţile subordonate fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)