logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Ziua Universală a Iei

Imagine din galeria Agerpres

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, anual, la 24 iunie, începând din 2013, în ţara noastră şi în comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe din întreaga lume.

La 21 ianuarie 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, a înaintat iniţiativa ca iei sau ''cămăşii cu altiţă'', parte importantă a costumului tradiţional popular românesc, să îi fie dedicată o zi din an. Prima Zi Universală a Iei a fost organizată în acelaşi an, odată cu sărbătoarea de Sânziene, de către comunitatea "La Blouse Roumaine". Un eveniment notabil a avut loc în 2015, când primarul Washington D.C., Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept Ziua Universală a Iei în acest oraş, în urma eforturilor comune ale Ambasadei României la Washington şi ale comunităţii româneşti din capitala americană.

Tema de anul acesta a Zilei Universale a Iei este ''Sustenabilitate şi Identitate culturală'', potrivit paginii de facebook a comunităţii ''La Blouse Roumaine'', care subliniază faptul că ''între prezervarea patrimoniului local şi a biodiversităţii există o strânsă legătură. Fiecare comunitate are o comoară transmisă din generaţie în generaţie. Cum o păstrăm şi cum o valorizăm, îmbogăţind moştenirea culturală, este responsabilitatea noastră''.

 

 Vernisajul expoziţiei 'IA AIDOMA', organizată la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, de către organizaţia Semne Cusute.   

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Cunoscută la nivel local şi sub numele de ie, cămeşe, spăcel, ciupag etc., cămaşa, în cadrul portului femeiesc tradiţional românesc, a intrat în conştiinţa publică cu prima denominaţie, devenită generică. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social-economic şi personalitatea purtătoarei, potrivit www.muzeul-etnografic.ro.

 

Colecţie impresionantă de ii sau cămăşi cu ciupag roşu, cu o vechime de peste 100 de ani, specifice portului popular cu trup vânăt întâlnit doar pe Valea Mureşului Superior şi în câteva localităţi din Câmpia Transilvaniei, la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Târgu Mureş.       

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES FOTO


Reginele României, Elisabeta şi Maria, dar şi aristocraţia feminină a timpului, au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente, fiind apreciată fineţea materialelor folosite, armonia cromatică, dar şi croiul pieselor de port românesc, ţesute, croite şi brodate în casă. ''Cămaşa cu altiţă'' a atras şi atenţia artiştilor români şi străini. Tabloul ''La blouse roumaine'' (1940) al pictorului francez Henri Matisse este expus, astăzi, la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Pictorul Constantin Daniel Rosenthal a înfăţişat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluţionară'', purtând atât ie, cât şi năframă. Ia apare şi în alte tablouri semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă ş.a.

 


Vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Câmpeni, 28 mai 1919; inaugurarea podului      

Foto: (c) Arhivă isorică AGERPRES


Ilustrată de epoca înfăţişând-o pe Regina Elisabeta, în port popular românesc; în fundal se vede Mănăstirea Sinaia.  

Foto: (c) Arhivă isorică AGERPRES


 Şi în acest an, la fel ca în anii anteriori, sunt organizate numeroase evenimente, la nivel naţional, pentru a marca Ziua Universală a Iei. Astfel, Muzeul ASTRA organizează în perioada 21-23 iunie evenimentul ''Ziua Universală a Iei'', ediţia a VI-a, în cadrul căruia pe lângă alte activităţi, are loc şi expoziţia ''MAIESTRIA, WOW - expoziţie de cămăşi cusute cu pasiune'', de doamnele din grupul online Semne Cusute din Bucureşti şi Măiestria de la Chişinău. Sub genericul ''Sărbătoarea Iei româneşti'', la 23 iunie, are loc un tur al oraşului Oradea ghidat ''Legende şi poveşti de ziua Iei'' şi expoziţia ''Ia vie'' Povestea iei mele. Experienţa magică a cusutului (24 iunie, Biblioteca Judeţeană ''Gheorghe Şincai'', orele 11.00-14.00); lansare volum ''Ii de sărbătoare din Colecţia Muzeului dr. Nicolae Minovici'' (Muzeul Municipiului Bucureşti, ora 18.00); ''Ziua Iei'' (Muzeul Oalelor de Pisc, comuna Ciolpani, Ilfov, 22 iunie, ora 17.30); Ziua Iei, în Vrancea (22-23); expoziţia ''Ia - de la universul arhaic al simbolurilor la contemporaneitate'' (Muzeul de Etnografie Braşov, 24 iunie, ora 17.30), potrivit https://www.facebook.com/events/.

Costumul tradiţional femeiesc este format din ie, poale, fotă, catrinţă sau maramă. Ia este bluza femeiască, confecţionată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic şi care se distinge, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare, transmise de la o generaţie la alta, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta. Croiul iei, simplu, a fost acelaşi din cele mai vechi timpuri, fiind folosit şi astăzi, potrivit volumului ''Cusături româneşti'' de Aurelia Doagă.

 


Vernisajul expoziţiei de costum tradiţional 'Un veac de frumuseţe', organizată la Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti'.  

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Culorile folosite la broderie erau în două - trei nuanţe cromatice, de regulă, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru. La acestea se adăugau, după specificul zonelor, culori pastelate, fire metalice, flori, fluturi şi mărgele. Iile cusute arătau, totodată, statutul femeii. Astfel, cele căsătorite şi cele în vârstă purtau modele de croială modeste şi culori mai temperate. Cele tinere îşi cuseau iile în culori vii pentru a atrage peţitori. Erau cusute ii pentru ceremonia nunţii sau pentru zilele de sărbătoare, bogat împodobite, altele pentru horă, iar altele, cele mai simple, se regăseau în vestimentaţia zilnică. Motivele erau geometrice sau inspirate de natură.

Ia, de-a lungul timpului, a suferit o serie de transformări, dar şi-a păstrat în linii mari forma moştenită, simplă, funcţională. Astfel a dobândit unele particularităţi, mai ales în ornamentaţie, care au dus la stabilirea mai multor tipuri de ii, în funcţie de regiune.

 

Cămăşi româneşti, aflate peste graniţe, în marile muzee ale lumii, precum Metropolitan Museum din New York (SUA), care au fost aduse ''acasă'' prin replici numite ''aidoma'', sunt expuse în Sala Târg - Pavilionul Muzeal Multicultural din Muzeul în aer liber din Pădurea Dumbrava, cu ocazia Zilei Universale a Iei.

Foto: (c) ROMULUS BRUMĂ / AGERPRES FOTO


Astfel, în Oltenia, Muntenia şi Moldova întâlnim ia cu altiţă, încreţ şi râuri, notează acelaşi volum. Cămaşa se croieşte din patru foi care se încreţesc la gât cu ajutorul gulerului. Se caracterizează prin prezenţa constantă a unor câmpuri ornamentale: altiţa (porţiunea de broderie orizontală care acoperă umărul, cu o lăţime de 10,5 cm), încreţul (o fâşie ornamentală dispusă transversal, lucrată în alb-crem, care urmează imediat după altiţă), râurile sau rândurile (în număr de trei pornesc din încreţ până jos la mână; acoperă drept sau în diagonală-Moldova, mâneca). Jos la mână, ia prezintă bantă sau mânecă largă. Ca puncte de cusătură se folosesc: cruci, tighele, punctul bătrânesc, brăduţii (Argeş, Vlaşca), butucul (Buzău, Rm. Sărat), punctul în ''scăriţă pe dos'' (Olt, Vâlcea), brânelul, obinzeli etc. Ia cu altiţă, încreţ şi râuri se poartă cu fotă, vâlnic, zăvelci, catrinţe.

 

Detaliu de ie expusă în cadrul expoziţiei cu tema ''IA: Semne şi Poveste'' - o colecţie de ii autentice cu valoare de patrimoniu, găzduită de Promenada Mall din Capitală.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Ia cu ''tablă'' - ornament principal - plasat pe toată mâneca, de la umăr până jos la ''fodor'' (volan) este specifică Hunedoarei şi Banatului. Ia nu are altiţă. ''Tabla'' de Banat porneşte de sus de pe umăr până deasupra cotului. Motivul ornamental este punctul geometric. Punctul specific Hunedoarei este ''aţeşte'', iar al Banatului, punctul ''nemţoanelor'' şi ''tăietura'', notează volumul amintit mai sus. Cămaşa de Hunedoara se poartă cu catrinţe negre, iar cea de Banat cu catrinţă şi ''opreg'' (bucată îngustă dreptunghiulară cu franjuri, aşezată în spate).

În sudul Transilvaniei, respectiv în Sibiu, Orăştie, Valea Jiului, Făgăraş, întâlnim ia cu şire şi umeraş. Ornamentele în formă de şire care pornesc din umăr sunt acoperite transversal de o fâşie îngustă ornamentală, care acoperă umărul, denumită umeraş. Cămaşa mai prezintă ornamentul numit ''ciocănele'', care este dispus vertical în formă de panglică, printre care sunt cusute motive florale şi geometrice. Această ie se poartă cu două catrinţe dreptunghiulare, aşezate în faţă şi în spate. În zona Făgăraşului, de la brâu în jos, se poartă piesa roşie numită ''păstură'' (şorţ).

 

 Vernisajul expoziţiei 'IA AIDOMA', organizat la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, de către organizaţia Semne Cusute.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Cămaşa cu ''pui peste cot'' este întâlnită în zona Munţilor Apuseni, zonele Bistriţa-Năsăud, Valea Gurghiului. Ornamentul principal ''puii peste cot'' se plasează peste cot, orizontal. Ca puncte de cusătură specifice se folosesc punctul peste fire, guriţa păpuşii. Ia se poartă cu catrinţe specifice Transilvaniei. Cămaşa cu platcă, cu ornament geometric, se întâlneşte în Maramureş şi Bihor. Punctele de cusătură specifice sunt punctele peste fire, zbârciog nemţesc, şi o serie de tighele perfecte. Caracteristic cămăşii de Oaş este şi cromatica vie, ce a suferit influenţa costumului popoarelor vecine.

În Maramureş, găsim cămaşa pătrată la gât, care se abate de la croiul cămăşii româneşti. Ea se croieşte din două foi (faţă şi spate) şi se răscroieşte la gât în formă pătrată. Specifice sunt mânecile largi care se încreţesc la umăr şi jos la mână cu creţuri de o mare valoare artistică. Ornamentarea cămăşii se face cu motive simple, geometrice şi florale. Ca puncte specifice de cusătură se folosesc punctul înaintea acului pe care se bazează creţurile, tăietura (fereşti), nemţoanele. Cămaşa se poartă cu cele două ''zadii'' aşezate în spate, acestea fiind ornamentate cu dungi late în portocaliu, roşu, violet, pe fond negru. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 2

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 22-02-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Drew Barrymore

Drew Barrymore a devenit una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației sale, deși viața i-a adus multe provocări încă din copilărie. A fost distinsă în 1999 cu Premiul ''Former Child Star Lifetime Achievement' din partea Fundației Young Artist, pentru realizările ei ca actriță în copilărie. Drew Blythe Barrymore s-a născut

Documentare 22-02-2025 10:00

22 februarie - Ziua mondială a cercetășiei

Ziua mondială a cercetășiei este marcată la 22 februarie și reprezintă ziua de naștere a fondatorului Mișcării 'Scout' - cercetașii, Robert Baden-Powell. Robert Baden-Powell a urmat o carieră militară și a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activități distractive pentru ridicarea moralului trupelor. A fost dis

Documentare 22-02-2025 09:00

Cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit

În ziua de 22 februarie 2025, este programată cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit. Cu acest prilej, organizația artistică non-profit Film Independent răsplătește cele mai bune producții cinematografice realizate cu un buget de cel mult 28 de milioane de dolari și difuzate în anul 2024, notează

Documentare 22-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Nu-ți goli starea sufletului tău dinaintea oricui. Și prin aceasta nu-ți pricinui pagubă ție însuți'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975) 

Documentare 22-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 februarie

Ortodoxe Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Constantinopol (Sâmbăta celor adormiți - Moșii de iarnă) Greco-catolice Aflarea moaștelor martirilor din Eugenion. Pomenirea morților Romano-catolice Catedra Sf. Ap. Petru; Sf. Margareta din Cortona, călug.

Documentare 22-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 februarie

Este a 53-a zi a anului 2025. Au mai rămas 312 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 17 h 54 m. Luna răsare la 03 h 22 m și apune la 11 h 23 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 21-02-2025 16:23

Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 februarie 2025

Primirea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, de către președintele Franței, Emmanuel Macron, discursul lui Ilie Bolojan la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, reuniunea Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, prezidată de premierul Marcel Ciolacu, precum și marcarea

Documentare 21-02-2025 14:51

Săptămâna europeană 17-21 februarie 2025

Lideri ai unor state europene împreună cu oficiali ai Comisiei și Consiliului European au discutat într-o reuniune informală la invitația președintelui Franței Emmanuel Macron pe marginea situației din Ucraina și asupra aspectelor care vizează apărarea colectivă și arhitectura de securitate a Europei. Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state mem

Documentare 21-02-2025 11:00

UN SECOL DE ISTORIE: Lansarea primului număr al publicației The New Yorker (21 februarie)

La 21 februarie 1925 a fost lansată revista americană The New Yorker, potrivit Columbia Journalism Review (https://www.cjr.org/). Publicația a fost înființată de Harold Ross, unul dintre membrii fondatori ai grupului Algonquin Round Table, ce reunea scriitori, critici, actori, și de soția acestuia Jane G

Documentare 21-02-2025 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

*'Ziua Solidarității Româno-Poloneze' este marcată în zilele de 21 februarie și 26 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), prin două tururi ghidate gratuite în expoziția 'România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Jozef Pilsudski și Familia Regală a României', o colabor

Documentare 21-02-2025 09:00

21 februarie - Ziua internațională a limbii materne (ONU)

Ziua internațională a limbii materne este marcată în fiecare an, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000. În acest s

Documentare 21-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Cumpătarea în toate lucrurile sufletului este lauda omului înțelept'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975) 

Documentare 21-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 februarie

Ortodoxe Sf. Cuv. Timotei; Sf. Ier. Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei Greco-catolice Sf. cuv. Timotei; Sf. Eustațiu al Antiohiei Romano-catolice Sf. Petru Damian, ep. înv. Sfântul Cuvios Timotei este pomenit în calendarul creștin orto

Documentare 21-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 februarie

Este a 52-a zi a anului 2025. Au mai rămas 313 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 07 m și apune la 17 h 53 m. Luna răsare la 02 h 17 m și apune la 10 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 20-02-2025 09:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Valea Vinales din Cuba

Valea Vinales este o depresiune carstică cu suprafața de 132 kilometri pătrați, formată în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, situată în provincia Pinar del Rio, în vestul Cubei. A fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1999, datorită frumuseții peisajelor, agriculturii tradiționale și culturii specifice regiunii, arată