Ziua mondială a părinţilor este aniversată la 1 iunie, cu scopul de a sublinia importanţa pe care o are familia pentru creşterea şi educaţia copiilor.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a instituit această zi în 2012, prin Rezoluţia 66/292, potrivit site-ului un.org. Celebrată la nivel mondial, ziua dedicată părinţilor reprezintă o oportunitate pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii, se subliniază în rezoluţie.

Decizia Adunării Generale a ONU de a marca o zi a părinţilor s-a întemeiat pe recunoaşterea rolului fundamental pe care tatăl şi mama îl au în viaţa copiilor lor, dar şi pe conştientizarea unor pericole la care aceştia sunt expuşi în societatea contemporană, a unor circumstanţe socio-economice care îi împiedică să îşi îndeplinească datoria pe care o au faţă de copii.

În mod tradiţional, în cele mai multe comunităţi, taţii erau cei care se ocupau de educaţia morală şi disciplinară a copiilor, pe lângă sarcina de a asigura partea materială necesară familiei. În zilele noastre, în multe ţări, se accentuează rolul taţilor de co-părinte, însemnând o implicare mai substanţială în dimensiunea emoţională a dezvoltării copiilor, în creşterea lor de zi cu zi. La nivel internaţional, migraţia îi condamnă pe foarte mulţi taţi la separare de propria familie. Mulţi taţi se fac vinovaţi de violenţă domestică şi chiar de abuzuri sexuale, provocând răni, în primul rând emoţionale, de nevindecat. Alţii îşi abandonează total familiile, lăsându-le fără niciun sprijin. Toate aceste provocări evidenţiază nevoia de a reafirma poziţia tatălui în cadrul familiei.

Mamele, de cealaltă parte, au un rol esenţial în cadrul familiei. Relaţia mamă-copil este vitală pentru dezvoltarea firească şi sănătoasă a acestuia din urmă. Mamele nu mai oferă doar afecţiune copiilor lor, ele asigură şi mijloace materiale pentru familiilor lor. Totuşi, mamele trebuie să facă faţă unor provocări majore, cu adevărat ameninţătoare pentru ele şi pentru familie. Naşterea, care ar trebui să fie prilej de bucurie, continuă să fie un risc major pentru sănătatea multor femei din ţările subdezvoltate. O femeie dintr-o astfel de ţară este supusă unui risc de 300 de ori mai mare de a muri la naştere sau de a suferi complicaţii legate de sarcină, în comparaţie cu o femeie dintr-o ţară dezvoltată. Violenţa împotriva femeilor, cu care se confruntă un număr tot mai mare, rămâne una dintre cele mai odioase încălcări ale drepturilor omului din timpurile noastre. Accesul la educaţie pentru femei şi fete este o altă problemă majoră.

În luna aprilie 2018, Federaţia ChildPact a reunit la Bucureşti peste 40 de experţi şi practicieni din 15 ţări din Europa Centrală şi de Est, din Balcanii de Vest şi din Caucazul de Sud pentru a discuta despre situaţia copiilor rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei părinţilor din motive de muncă. A rezultat că printre problemele pe care le întâmpină copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinatate se numără cele de natură emoţională, dar şi din zona asigurării celor necesare creşterii şi îngrijirii lor. "Aceşti copii nu sunt supravegheaţi atunci când trebuie să meargă la un medic, să facă anumite controale sau să-şi ia medicaţia. Despre aceşti copii vorbim şi atunci când la şcoală apar situaţii referitoare la copiii problemă, din nefericire", a afirmat, cu acel prilej, unul dintre participanţi. Problema copiilor rămaşi acasă în urma emigrării părinţilor pentru a lucra în străinătate este una comună în ţările din zona Mării Negre, din Balcani şi Caucaz.

Totodată, potrivit paginii oficiale de internet dedicate de ONU acestei zile, Ziua mondială a părinţilor este un bun prilej pentru a reafirma importanţa avută de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Primele cinci puncte ale Agendei, conform www.mae.ro, sunt: fără sărăcie, adică eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context; foamete "zero", eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile; sănătate şi bunăstare, altfel spus, asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă; educaţie de calitate, împreună cu promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi; egalitate de gen, care presupune emanciparea tuturor femeilor şi fetelor. Este lesne de văzut cum punerea în practică a acestor deziderate nu poate avea decât efectele cele mai benefice asupra familiilor din întreaga lume.

România, alături de cele 193 state membre ale ONU, a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă la Summit-ul istoric privind dezvoltarea, desfăşurat la New York, la 25-27 septembrie 2015.

Există şi anumite state care aniversează această sărbătoare la alte date calendaristice. De exemplu, în SUA, Ziua părinţilor este marcată, anual, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, conform unei iniţiative a senatorului Trent Lott, din 1994, semnată de preşedintele de atunci, Bill Clinton. La rândul său, Republica Coreea celebrează Ziua părinţilor la 8 mai. Iniţial, la 8 mai 1956, a fost marcată Ziua mamei, însă după dezbateri legate de o eventuală Zi a tatălui, autorităţile sud-coreene au decis ca ziua de 8 mai să fie considerată a părinţilor începând cu anul 1973. În Filipine, Ziua părinţilor este prima zi de luni din luna decembrie. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru; editor: Daniel Olteanu, editor online: Alexandru Cojocaru)