Ziua limbii şi teatrului idiş, instituită prin Legea nr. 253/2017, este sărbătorită la 30 mai, amintind astfel de data naşterii, în anul 1901, a poetului şi prozatorului Iţic Mangher, "unul dintre maeştrii literaturii idiş din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important şi reprezentativ autor de limbă idiş din România", conform prezentării făcute de Silviu Vexler, deputat din partea Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi iniţiator al acestui proiect legislativ, în expunerea de motive.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 24 octombrie 2017. A doua zi după dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor privind proiectul de lege pentru instituirea acestei zile, respectiv la 28 noiembrie 2017, actriţa Maia Morgenstern, directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, a interpretat, în clădirea Palatului Parlamentului, spectacolul "O lecţie de bune maniere", fiind pentru prima dată când un astfel de eveniment se ţine în acest loc. Spectacolul s-a jucat la solicitarea deputatului Silviu Vexler, pentru a marca împlinirea a 141 de ani de teatru în limba idiş, la eveniment participând mai mulţi deputaţi ai Grupului minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, din Camera Deputaţilor, alături de preşedinţii Comisiilor de cultură din Camera Deputaţilor şi Senat, Gigel Ştirbu şi Radu Preda.

Proiectul de lege privind instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor la 29 noiembrie 2017, iar la 13 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile, Legea nr. 253/2017 fiind publicată în Monitorul Oficial la 15 decembrie 2017.

Conform acesteia, Ziua limbii şi teatrului idiş poate fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale şi de instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora, de către societatea civilă şi de persoane fizice şi juridice, prin organizarea şi/sau participarea la programe şi manifestări culturale, educative, artistice, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării limbii şi teatrului idiş. Totodată, autorităţile administraţiei centrale şi locale şi instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a manifestărilor.

"Presa de limbă idiş şi-a făcut apariţia în Principatele Române mult mai devreme decât în alte părţi ale diasporei europene şi a avut o istorie bogată şi longevivă. În anul 1855, la Iaşi, apare 'Korot Haitim' (Cronica Timpului), primul ziar în limba idiş din lume şi cea mai veche publicaţie evreiască din România. (...) În anul 1876 are loc un eveniment important pentru cultura idiş din România, dar şi pe plan mondial: întemeierea primului teatru profesionist de limbă idiş, în grădina 'Pomul Verde' din Iaşi, de către artistul, scriitorul, dramaturgul, compozitorul, regizorul, scenograful şi directorul de teatru Avram Goldfaden (1840-1908)", se mai arată în expunerea de motive.

Potrivit iniţiatorului, instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş va avea o contribuţie esenţială la păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională.

"Având în vedere elementele unice din ţara noastră (primul ziar în limba idiş din lume, primul teatru în limba idiş din lume, etc.), instituirea Zilei limbii şi teatrului idiş va avea un rol deosebit de important în promovarea imaginii României în lume, dezvoltarea turismului şi punerea în valoare a tradiţiilor istorice, prin evenimentele şi manifestările care vor fi organizate pentru celebrarea acestei zile", a susţinut deputatul în expunerea de motive.

Cu ocazia acestei zile, în anul 2018, a avut loc, în zilele de 29 şi 30 mai, la Suceava şi la Rădăuţi, prima ediţie a Festivalului "Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş", eveniment care a cuprins concerte, un spectacol de teatru, proiecţii de filme, lansări de carte şi sesiuni de comunicări ştiinţifice. Evenimentul a fost organizat de Muzeul Bucovinei, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Consiliul Judeţean Suceava, alături de comunităţile evreilor din Suceava, Rădăuţi, Iaşi, Bucureşti, Oradea, de Prefectura Suceava, Primăriile Suceava şi Rădăuţi, Universitatea "Ştefan cel Mare" şi Fundaţia Caritatea.

Anul acesta, în perioada 29 mai-2 iunie, are loc cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Idiş - TES FEST, organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Teatrul Evreiesc de Stat, potrivit unui comunicat al Teatrului Evreiesc de Stat transmis AGERPRES. Evenimentul este organizat cu ocazia aniversării de 71 ani a Teatrului Evreiesc de Stat, sub această titulatură, şi a 143 de ani de la înfiinţarea primului teatru profesionist de limbă idiş din lume în România, la Iaşi, în anul 1876, de scriitorul şi artistul Avram Goldfaden. La festival participă trupe de teatru profesioniste de limbă idiş din SUA, Israel, Franţa, Republica Moldova, alături de formaţii şi interpreţi de muzică klezmer de renume mondial, fiind organizate şi o serie de evenimente conexe: conferinţe de cultură idiş realizate de mari personalităţi artistice, lansări de carte, întâlniri tematice şi expoziţii despre istoria şi activitatea Teatrului Evreiesc de Stat.

"Prin realizarea Festivalului Internaţional de Teatru Idiş - TES FEST, Teatrul Evreiesc de Stat doreşte să aducă în atenţia publicului larg specificul unic al culturii idiş, prin prezentarea acesteia în contextul cultural actual, dar şi să sporească interesul pentru realizarea unei mai bune comunicări interculturale, prin schimbul de experienţă cu comunităţi care promovează cultura idiş în lume, prezervarea tradiţiei culturale evreieşti în România şi transmiterea patrimoniului cultural evreiesc, prin mijloace artistice, în întreaga lume", se arată în comunicat. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)