DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: 35 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Ideea construirii unui curs de apă care să scurteze drumul către Marea Neagră a existat din secolul al XIX-lea. La 1837 un grup de experţi britanici au ajuns la concluzia că lucrările necesare depăşeau posibilităţile tehnice ale momentului. În 1850, Ion Ionescu de la Brad a propus un nou proiect, însă costurile s-au dovedit a fi prea mari. Primul proiect modern al unui canal navigabil a fost conceput de Jean Stoenescu-Dunăre în 1927, conform site-ului Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN), www.acn.ro.
Şedinţa de anunţ a începerii construcţiei Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1950
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Primele lucrări la Canalul Dunăre – Marea Neagră au început în 1949. Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al României, a folosit şantierul canalului pentru a reeduca politicienii, intelectualii şi pe toţi cei care se opuneau noului regim politic. Primul lagăr a fost "Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia", şantier pe care şi-au pierdut viaţa 115 deţinuţi, conform site-ului www.comunismulinromania.ro, proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1955, din cauza costurilor prea mari care trebuiau suportate de statul român, lucrările de construcţie au fost oprite.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1975 s-au reluat activităţile de construire a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Au fost excavate aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă şi s-au turnat peste 4 milioane de metri cubi de beton, conform sursei citate.
Utilaje folosite la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, 1953
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
IPTANA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a fost desemnat drept proiectant general al canalului navigabil şi al Portului Constanţa Sud, iar Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) , al lucrărilor de pe Dunăre, din zona Cernavodă. Şef al proiectului canalului a fost desemnat inginerul Chiriac Avădanei, conform www.iptana.ro.
Nicolae Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1984
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Inaugurarea oficială a canalului navigabil a avut loc pe 26 mai 1984.
Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA / Arhiva istorică AGERPRES
Canalul are o lungime totală de 95,6 km şi este format din cursul de apă principal de 64,4 km şi din ramura de nord (Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari) cu o lungime de 31,2 km.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Cursul principal are o adâncime de 7 metri, lăţimea şenalului navigabil este de 90 de metri iar lăţimea la suprafaţă este de 110-140 de metri.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Capacitatea de transport marfă a canalului este de 75 de milioane de tone anual.
Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Pescajul maxim autorizat al navelor este de 5,5 metri, ecluzele de pe ambele sensuri de navigaţie permiţând trecerea navelor fluviale şi a navelor maritime de dimensiuni mici, conform lucrării "The Cargo Evolution Transportation on Romanian Waterways Cernavodă-Agigea and Poarta Albă-Midia Năvodari" de Cosmin Katona şi Alecu Toma, păstrată pe site-ul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", www.anmb.ro.
Podul de la Agigea - 1984
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
De-a lungul său au fost construite poduri la Basarabi, Medgidia, Cernavodă, Poarta Albă – Midia Năvodari şi la Agigea, conform www.acn.ro.
Pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, 1984
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră de la Cernavodă a fost dat în folosinţă la 9 august 2002.
Punerea în poziție de exploatare a podului peste Canalul Dunăre - Marea Neagră de la Cernavodă, 2001
Foto: (c) VLAD STAVRICA / Arhiva istorică AGERPRES
Ultimul pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, al doilea de la Agigea, a fost dat în folosinţă în octombrie 2015.
Instalarea primului tronson metalic al noului pod de la Agigea, 2013
Foto: (c) DAN MIHAESCU / AGERPRES FOTO
Pe Canalul Dunăre – Marea Neagră se găsesc ecluze la Cernavodă, Agigea, Năvodari şi Ovidiu. Porturile canalului se află la Murfatlar, Medgidia, Ovidiu, Luminiţa.
Ecluza de la Medgidia, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La vărsarea în Marea Neagră, canalul are legătură directă cu Portul Constanţa.
Ecluza de la Agigea
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Navele care vin din Orientul Îndepărtat sau din Australia şi au ca destinaţie Europa Centrală şi de Vest îşi scurtează rutele cu până la 4000 de kilometri datorită accesului, prin fluviul Dunărea, la canalul Dunăre – Main – Rin şi la portul Rotterdam, mai notează sursa citată.
Gheaţă pe Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea, februarie 2006
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 2018, au fost transportate, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, mărfuri totalizând 32.919.138 tone capacitate, în creştere faţă de 2017, când a fost înregistrat un trafic de 31.430.527 tone capacitate, conform www.acn.ro.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES (Documentare – Daniel Olteanu, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 27 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (ale cărui moaște se află în Catedrala Patriarhală); Sf. Mc. Nestor Greco-catolice Sf. m. Nestor Romano-catolice Sf. Evarist, pp. m. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrot
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 octombrie
Este a 300-a zi a anului 2026. Au mai rămas 65 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 17 h 12 m. Luna răsare la 17 h 33 m și apune la 08 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.